Dacă ai văzut online „limonada de deparazitare”, partea importantă e simplă: băutura poate cel mult să hidrateze, dar nu tratează o infecție cu paraziți intestinali.
Cuișoare, pelin, propolis, lămâie, ghimbir, anason, scorțișoară, mentă și frunze de nuc sunt ingredientele rețetei popularizate de Părintele Dimitrie, starețul Mănăstirii Antim-Troianu din județul Vâlcea, într-o emisiune difuzată la Trinitas TV. Susținătorii ei vorbesc despre susținerea digestiei, menținerea echilibrului florei intestinale și hidratarea organismului, plecând de la folosirea tradițională a plantelor în fitoterapie.
Medicul explică de ce limonada nu e un tratament real
Problema apare când un astfel de preparat ajunge să ia locul unui diagnostic real. Dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă, explică faptul că infecțiile cu paraziți intestinali, cum sunt Giardia lamblia, limbricii sau oxiurii, sunt afecțiuni medicale care au nevoie de analize de laborator și de tratament specific.
„Infecțiile cu paraziți intestinali, precum Giardia lamblia, limbricii (Ascaris lumbricoides) sau oxiurii (Enterobius vermicularis), reprezintă afecțiuni medicale concrete, ale căror diagnostice și tratamente trebuie fundamentate pe dovezi științifice și pe investigații de laborator. Substanțele antiparazitare de sinteză (…) distrug eficient atât formele adulte, cât și chisturile sau ouăle. Spre deosebire de acestea, remediile naturiste pe bază de cuișoare, pelin, propolis, ghimbir sau frunze de nuc pot avea cel mult efecte digestive sau antiseptice ușoare, dar nu au demonstrat prin studii clinice capacitatea de a eradica complet o infecție parazitară activă”, spune Dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă.
Asta înseamnă, foarte concret, că dacă ai dureri abdominale, balonare, tulburări digestive, oboseală, scădere în greutate sau mâncărimi în zona anală, nu câștigi timp cu un remediu viral. Câștigi timp mergând spre analize. La copii, medicul amintește și că oxiuroza este parazitoza digestivă cel mai frecvent întâlnită.
Subiectul a fost relatat și de CSID, iar cum relatează Click.ro, medicii atrag atenția mai ales asupra riscului de a confunda un ajutor ocazional pentru digestie cu un tratament propriu-zis.
Pelinul și frunzele de nuc pot fi toxice
Iar aici merită să fii atentă la două ingrediente din rețetă. Pelinul și frunzele de nuc conțin compuși activi cu potențial toxic pentru ficat și pentru sistemul nervos dacă sunt consumați necontrolat.
„Înlocuirea tratamentului alopat cu preparate empirice prezintă riscuri clinice majore. Plante precum pelinul sau frunzele de nuc conțin compuși activi care, consumați necontrolat, au potențial toxic pentru ficat și sistemul nervos. De asemenea, amânarea terapiei farmacologice adecvate poate duce la cronicizarea infecției, cauzând malabsorbție nutrițională, anemie, scădere în greutate și complicații digestive pe termen lung”, avertizează Dr. Alexandru Nechifor.
De aici începi dacă bănuiești o infecție parazitară
Punctul de plecare nu este bucătăria, ci laboratorul. Dacă apar simptome digestive, recomandarea fermă a medicului este să faci analize și să urmezi strict schema terapeutică prescrisă. Băuturile naturiste pot rămâne, cel mult, un adjuvant de hidratare.
Și prevenția rămâne partea care chiar te ajută zi de zi: spălarea frecventă a mâinilor, apă din surse sigure, spălarea atentă a fructelor și legumelor, prepararea termică adecvată a alimentelor, igienizarea locuinței și deparazitarea periodică a animalelor de companie.
„Băuturile naturiste pot fi consumate cel mult ca adjuvante de hidratare, dar nu pot substitui tratamentul medicamentos. La apariția simptomelor digestive, recomandarea fermă este efectuarea analizelor de laborator și urmarea strictă a schemelor terapeutice prescrise de medic”, spune Dr. Alexandru Nechifor.
Practic, de mâine diferența pentru tine e una foarte clară: dacă vrei să previi, te ții de igienă și deparazitarea animalelor; dacă ai simptome, nu înlocuiești tratamentul cu limonadă, ci mergi spre analize și schema dată de medic.
