Până acum, riscul de infecții intraspitalicești la prematurii din terapie intensivă neonatală era urmărit mai ales prin screening și secvențiere. Un studiu condus de Dr. Leonard Knegendorf, specialist în microbiologie la Hannover Medical School și lider al grupului de cercetare clinică „Data-Driven Clinical Microbiology” la TWINCORE, adaugă acum un factor clar la care spitalele trebuie să fie atente: nopțile deosebit de calde și umiditatea crescută au fost asociate cu o incidență mai mare a infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae la acești bebeluși.

Asta contează imediat mai ales pentru secțiile care îngrijesc nou-născuți foarte fragili. Studiul a urmărit 936 de pacienți din terapie intensivă neonatală timp de 30 de luni, iar testările săptămânale au arătat că aproximativ 8,7% dintre copii au fost identificați ca purtători ai bacteriei. În peste două treimi dintre aceste cazuri, bacteria a fost depistată doar în timpul tratamentului, nu la internare.

Klebsiella pneumoniae și riscurile pentru nou-născuți

Klebsiella pneumoniae poate face parte din flora microbiană normală a bebelușilor la naștere, dar în anumite condiții devine patogenă. La prematurii din terapie intensivă neonatală, riscul este serios tocmai fiindcă bacteria este asociată cu inflamații intestinale severe și infecții ale fluxului sanguin. De aceea, copiii sunt testați regulat.

Riscul nu este egal pentru toți. Bebelușii prematuri cu greutate foarte mică la naștere, adică sub 1.500 grame, au un risc de peste trei ori mai mare de a dobândi bacteria pe secție comparativ cu restul. Totuși, dintre copiii afectați, doar 3 s-au îmbolnăvit efectiv, iar toți aveau factori de risc suplimentari, precum un sistem imunitar slăbit sau intervenții chirurgicale recente.

Săptămânile cu nopți calde cresc frecvența clusterelor bacteriene

Medicii au făcut tampoane săptămânale și au comparat apoi probele la nivel genetic. Potrivit Medicalxpress, analiza datelor cu ajutorul învățării automate a arătat că săptămânile cu nopți deosebit de calde din cele 4 săptămâni anterioare au fost asociate cu o frecvență mai mare a clusterelor bacteriene. Iar un model statistic bazat pe climă și pe populația de pacienți a explicat până la 80% din fluctuațiile acestor clustere.

Dr. Leonard Knegendorf a explicat cum au urmărit apariția focarelor:

„Când Klebsiella a fost detectată în aceste tampoane, am secvențiat-o și am clasificat-o în clustere genetice. Acest lucru ne permite să identificăm dacă pe secție au loc focare de temut.”

Același cercetător a rezumat și legătura cu vremea:

„Am descoperit că săptămânile cu nopți deosebit de calde în cele patru săptămâni precedente au fost asociate cu o frecvență mai mare a clusterelor.”

Miza practică pentru maternități este destul de clară: perioadele foarte calde cer mai multă atenție la screening, igienă și dezinfecție, mai ales în secțiile unde sunt internați prematuri cu greutate foarte mică la naștere.

Echipa vrea acum să grăbească analiza genomică prin tehnologia Oxford Nanopore. În prezent, timpul de obținere a rezultatelor de secvențiere este, în medie, de puțin peste 3 săptămâni.

„Bănuim că temperaturile exterioare influențează încărcătura bacteriană în mediul secției, de exemplu prin suprafețe, canale de scurgere sau alte zone umede. Cu toate acestea, acestea sunt încă ipoteze pe care trebuie să le testăm în studii viitoare.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră