Frisoanele fără febră nu înseamnă automat gripă, COVID sau altă infecție. Ele pot apărea după expunerea la frig, în perioade de anxietate, la deshidratare severă, dar și în probleme medicale precum hipotiroidismul, hipoglicemia ori schimbările hormonale din menopauză.
Pentru dumneavoastră, diferența importantă este următoarea: medical, febra înseamnă o temperatură de 100.4 grade Fahrenheit, adică 38°C sau mai mult, măsurată oral. Dacă aveți frisoane și termometrul nu indică această valoare, corpul dumneavoastră poate reacționa din alte motive, nu neapărat din cauza unei infecții deja instalate.
Reflexul de a lega frisoanele de o viroză este ușor de înțeles, mai ales după anii în care am devenit mult mai atenți la febră și simptome respiratorii. Însă frisoanele sunt o reacție involuntară a corpului: mușchii se contractă și se relaxează pentru a ridica temperatura centrală și a vă încălzi.
Mike Sevilla, medic de familie la Salem Family Care, explică în Prevention ce se întâmplă în corp în astfel de momente.
„Corpul tău răspunde provocând contractarea și relaxarea mușchilor, pentru a încerca să-ți încălzească corpul… unii oameni numesc această reacție tremurat.”
Iar David Cutler, medic de familie și președinte la Santa Monica Family Physicians, subliniază că reacția nu este una pe care o controlați.
„Frisoanele, sau tremuratul, sunt involuntare, deci nu le puteți controla.”
O pătură poate fi suficientă dacă ați stat în frig și frisoanele se leagă clar de asta. Dar dacă apar repetat, fără o explicație simplă, merită privite ca un semnal al corpului, nu ca un detaliu de trecut cu vederea.
Frisoanele fără febră au mai multe cauze posibile
Lista cauzelor este mai lungă decât pare. Frisoanele fără febră pot apărea după expunerea la frig, în infecții aflate la început, înainte ca febra să apară, în hipotiroidism, în hipoglicemie, în anxietate sau frică intensă, în deshidratare severă, ca efect secundar al unor medicamente și în schimbările hormonale din menopauză.
Connor O’Sullivan, medic de familie la Wellstar Health System, rezumă tabloul, potrivit Prevention.
„Cel mai frecvent, frisoanele sunt asociate cu o scădere a temperaturii sau cu o situație în care cineva este șocat sau anxios. Alte afecțiuni cronice pot provoca frisoane, cum ar fi anemia, hipotiroidismul sau hipoglicemia. Schimbările hormonale precum cele asociate cu menopauza pot provoca, de asemenea, frisoane. Frisoanele pot fi, de asemenea, efecte secundare ale medicamentelor sau semne ale unor probleme de sănătate mai grave.”
Hipotiroidismul, adică tiroida subactivă, crește sensibilitatea la frig. Iată un detaliu util: diagnosticul nu se pune după simptome sau presupuneri, ci doar printr-un test de sânge.
Hipoglicemia apare frecvent la persoanele cu diabet și poate semăna cu frisoanele obișnuite. Dacă apar în același timp amețeală, confuzie sau transpirații, tabloul se schimbă și merită luat în serios.
Starea emoțională contează, de asemenea. Anxietatea și stresul pot duce la o creștere a temperaturii corporale normale, fenomen numit „febră psihogenă”.
La menopauză, schimbările hormonale pot afecta termostatul intern al creierului. De aici pot apărea bufeuri, dar și „valuri de frig”.
Simptomele care indică necesitatea unui consult medical
Semnalul important nu este doar frisonul, ci ce vine la pachet cu el. Consultul medical este recomandat dacă frisoanele sunt constante sau dacă apar împreună cu dureri în piept, dificultăți de respirație, oboseală severă, scădere în greutate ori palpitații.
Mike Sevilla atrage atenția că simptomele asociate schimbă imediat nivelul de urgență.
El spune că, „dacă pacienții au frisoane cu simptome precum dureri în piept, dureri abdominale, dificultăți de respirație sau orice alte simptome neobișnuite, ar trebui să solicite imediat asistență medicală”.
Și David Cutler avertizează împotriva presupunerilor grăbite, mai ales în sezonul virozelor.
Medicul explică faptul că „cheia pentru a găsi leacul potrivit pentru frisoane stă în cunoașterea cauzei subiacente” și că „Cheia pentru a găsi leacul potrivit pentru frisoane stă în cunoașterea cauzei subiacente… Nu poți pur și simplu să presupui că este gripă doar pentru că este sezonul gripal. Frisoanele pot indica o afecțiune gravă care necesită o evaluare medicală urgentă.”.
Primii pași acasă
Dacă frisoanele au apărut clar după frig, primul indiciu este contextul: corpul încearcă să se încălzească, iar o sursă de căldură poate fi suficientă. Dacă sunt legate de stres sau de o sperietură puternică, merită observat dacă episodul apare exact în astfel de momente.
Mai departe, urmăriți asocierea. Amețeala, confuzia și transpirațiile pot trimite spre hipoglicemie. Sensibilitatea crescută la frig, care revine constant, poate ridica suspiciunea de hipotiroidism. Iar în menopauză, frisoanele pot veni sub forma acelor „valuri de frig”, chiar dacă până acum atenția a mers mai ales spre bufeuri.
Greșeala care încurcă cel mai mult este să puneți automat totul pe seama unei răceli sau a unei gripe. Când frisoanele revin, persistă sau se adună cu simptome precum palpitații, scădere în greutate, oboseală severă, dureri în piept ori dificultăți de respirație, discuția cu medicul nu mai este de amânat.
Mike Sevilla are și recomandarea de bun-simț pe care merită să o țineți minte: „Ceea ce îi sfătuiesc pe toți pacienții mei este să nu ignore ceea ce corpul le spune și să vorbească cu medicul lor de familie.” Concret, dacă frisoanele sunt constante sau vin cu simptome neobișnuite, urmează evaluare medicală și, în cazul suspiciunii de hipotiroidism, test de sânge pentru diagnostic.
