O boală considerată mult timp specifică vârstnicilor, cancerul pancreatic înregistrează o creștere alarmantă în rândul tinerilor, cu o incidență dramatică la femeile sub 55 de ani. Medicii sunt îngrijorați de această schimbare, care contrazice decenii de practică medicală.
Potrivit Dailymail, datele istorice arătau că vârsta medie de diagnosticare era în jur de 65 de ani, iar aproape jumătate din totalul cazurilor apăreau la persoane de peste 75 de ani. Acum, o analiză majoră, publicată în jurnalul JAMA Network Open, a constatat o creștere bruscă a cazurilor la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani.
De ce este atât de periculos cancerul pancreatic
Cancerul pancreatic este deja foarte dificil de depistat în stadiu incipient, ceea ce îl face una dintre cele mai de temut afecțiuni oncologice. Pancreasul este situat adânc în abdomen, în spatele stomacului, iar tumorile incipiente nu provoacă simptome evidente.
În momentul în care majoritatea oamenilor se simt suficient de rău pentru a merge la un medic, boala este adesea răspândită. Ratele de supraviețuire la cinci ani rămân extrem de scăzute, fiind de doar aproximativ șapte la sută în Anglia. În cazul acestui tip de cancer, diagnosticul precoce poate face diferența dintre viață și moarte.
Un „semnal de avertizare timpurie”, descoperit de cercetători
O veste promițătoare vine de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Oamenii de știință au identificat ceea ce descriu drept un „semnal de avertizare timpurie” care apare cu ani înainte de dezvoltarea oricăror simptome.
Se pare că celulele pre-canceroase din pancreas nu se comportă aleatoriu. Ele se organizează în mici grupuri, sau „vecinătăți”, în interiorul țesutului. Aceste grupuri încep apoi să interacționeze cu celulele imunitare din apropiere, diminuând capacitatea organismului de a lupta împotriva bolii. Cu alte cuvinte, cancerul începe să suprime sistemul imunitar cu mult înainte de a se dezvolta complet.
Simptomele cheie care ar trebui să te trimită la medic
Cel mai important lucru este cunoașterea simptomelor și tratarea lor cu seriozitate. Unul dintre cele mai semnificative semne de avertizare este debutul brusc al diabetului la o persoană care nu are un motiv evident să dezvolte această afecțiune. Pancreasul produce insulină, iar o tumoră poate perturba această producție.
Alte semne de alarmă includ pierderea inexplicabilă în greutate, dureri sau disconfort în partea superioară a abdomenului care iradiază spre spate și icter (îngălbenirea pielii sau a albului ochilor și mâncărimi ale pielii). De asemenea, trebuie luate în considerare scaunele palide sau uleioase, urina foarte închisă la culoare, indigestia persistentă sau pierderea poftei de mâncare, slăbiciunea fizică inexplicabilă sau oboseala extremă.
Factorii de risc: de la obezitate la mezeluri
Creșterea numărului de cazuri la tineri este aproape sigur legată de schimbările stilului de viață. Obezitatea este un factor de risc important, alături de diabetul de tip 2. Consumul de alcool joacă și el un rol.
Fumatul este unul dintre cei mai mari factori de risc modificabili. Fumul de țigară conține nitrozamine, compuși cunoscuți ca fiind cancerigeni și legați de cancerul pancreatic. Aceleași nitrozamine se găsesc și în carnea procesată, precum bacon, cârnați, salam și hot-dog. Cercetările au arătat constant că un consum ridicat de carne procesată este asociat cu un risc crescut de cancer pancreatic.
Alte subiecte: Britney Spears și efectele lockdown-ului
Într-o altă ordine de idei, vestea că Britney Spears, în vârstă de 44 de ani, a fost arestată sub suspiciunea de conducere sub influența alcoolului a întristat pe oricine i-a urmărit povestea. De la încetarea tutelei care i-a controlat viața timp de 13 ani, în 2021, ea a trăit ca o femeie liberă. Un comentator se întreabă dacă „libertatea fără grijă este cu adevărat libertate”.
Un nou studiu a constatat că lockdown-urile din pandemie ar fi putut provoca daune de durată dezvoltării creierului copiilor. Cei care aveau între patru și cinci ani când școlile s-au închis în martie 2020 au arătat o creștere semnificativ mai lentă a ceea ce oamenii de știință numesc „funcții executive”: capacitatea de a regla comportamentul, de a rămâne concentrat și de a se adapta la situații noi.
