Mișcarea redusă a fost asociată cu un risc cardiovascular mai mare. Ce rol ar putea avea arterele rigide

Publicat: 15 octombrie 2026, 07:33Actualizat: 15 octombrie 2026, 07:33

Adulții care făceau mai puțină mișcare au avut un risc cardiovascular mai mare într-o cercetare desfășurată în China. Rigiditatea arterelor ar putea explica statistic o parte din această legătură. Rezultatele provin însă dintr-un studiu observațional: arată o asociere, fără să demonstreze că rigiditatea arterială este cauza ei.

Studiul publicat în Scientific Reports a inclus 10.055 de adulți cu vârste între 35 și 75 de ani, din șase localități ale provinciei Jiangxi, China. Vârsta medie a fost de 57,25 ani, iar 60,39% dintre participanți erau femei. Cercetarea a urmărit o populație cu risc cardiovascular ridicat, predominant rurală.

Față de participanții cu activitate fizică ridicată, cei cu activitate moderată au avut un raport de hazard (HR) de 1,236, iar cei cu activitate scăzută, de 2,087. Acest indicator compară ritmul apariției evenimentelor cardiovasculare pe durata urmăririi. Intervalele de încredere de 95%, care exprimă incertitudinea estimărilor, au fost 1,024-1,492, respectiv 1,348-3,231. Rezultatele au fost ajustate pentru factorii incluși în analiză.

Activitatea fizică a fost raportată de participanți în 2016, pentru anul precedent. Cercetătorii au luat în calcul mișcarea de la muncă, din timpul liber, din deplasări și din activitățile casnice. În evaluare a contat și mișcarea de zi cu zi, nu doar sportul făcut intenționat.

La începutul cercetării, participanții erau distribuiți astfel:

Activitate ridicată, peste 3.000 MET-minute/săptămână: 7.458 de persoane, reprezentând 74,17% din grup.
Activitate moderată, 600-3.000 MET-minute/săptămână: 2.432 de persoane, reprezentând 24,19%.
Activitate scăzută: 165 de persoane, reprezentând 1,64%.

În 2018, autorii au calculat viteza estimată a undei pulsului (ePWV), un indicator neinvaziv al rigidității arteriale. Calculul folosește vârsta și tensiunea arterială medie. Prin urmare, valoarea folosită în studiu a fost o estimare, nu o măsurare directă a rigidității arterelor.

Între 2018 și 2023, 562 de participanți au avut un prim eveniment cardiovascular. Rata a fost de 1,29 cazuri la 100 de persoane-ani, o unitate care ține cont atât de numărul oamenilor, cât și de timpul în care au fost urmăriți. Durata mediană a observației a fost de 1.772 de zile.

Cercetătorii au urmărit prima apariție a infarctului, anginei, insuficienței cardiace, aritmiilor, bolilor valvelor inimii, bolii coronariene, accidentului vascular cerebral sau decesului cardiovascular. Cele mai frecvente au fost accidentele vasculare cerebrale, cu 265 de cazuri, și bolile cardiace ischemice, cu 144 de cazuri, categorie care a inclus angina, infarctul și boala coronariană.

Rigiditatea arterială explică statistic doar o parte din asociere

După ajustarea pentru factorii analizați, inclusiv nivelul activității fizice, fiecare creștere a ePWV cu 1 m/s a fost asociată cu un risc cardiovascular cu 24,2% mai mare. Raportul de hazard a fost 1,242, cu un interval de încredere de 95% de 1,154-1,337.

Participanții cu ePWV de cel puțin 10 m/s au avut un risc mai mare decât cei cu valori sub acest prag: HR de 1,673, cu interval de încredere de 95% de 1,319-2,124. Totodată, nivelurile mai mici de activitate fizică au fost asociate cu valori mai mari ale indicatorului.

Autorii au analizat apoi dacă rigiditatea arterială ar putea fi o verigă între activitatea fizică și evenimentele cardiovasculare. Această analiză, numită mediere, estimează cât din asocierea observată ar putea trece printr-un anumit factor. Ea nu înseamnă că procentul respectiv de boli a fost provocat de arterele rigide.

Când au folosit pragul de 10 m/s, rezultatele au fost:

Pentru activitatea scăzută sau moderată, comparată cu cea ridicată, proporția explicată statistic prin ePWV a fost de 10,6%. Efectul indirect a avut HR de 1,025, cu interval de încredere de 95% de 1,013-1,041.
Pentru activitatea moderată față de cea ridicată, proporția a fost de 11,2%, cu HR de 1,022 și interval de încredere de 95% de 1,011-1,038.
Pentru activitatea scăzută față de cea ridicată, proporția a fost de 8,3%, cu HR de 1,048 și interval de încredere de 95% de 1,011-1,095.

Într-o verificare suplimentară, cercetătorii au folosit valorile ePWV pe întreaga lor scară, în loc să împartă participanții doar după prag. Proporțiile estimate au crescut la 25,5% pentru activitatea scăzută sau moderată, 28,1% pentru cea moderată și 15,9% pentru cea scăzută, fiecare comparată cu activitatea ridicată.

Efectele indirecte corespunzătoare au avut HR de 1,064, cu interval de încredere de 95% de 1,042-1,093; 1,060, cu interval de 1,038-1,088; respectiv 1,096, cu interval de 1,042-1,167. Diferențele dintre cele două abordări arată că proporția estimată depinde și de felul în care indicatorul este introdus în modelul statistic.

Autorii avertizează că aceste proporții au avut o variabilitate considerabilă și intervale largi de incertitudine. Analizele suplimentare au indicat și o sensibilitate moderată a legăturii indirecte la factori care nu au fost măsurați. Cu alte cuvinte, factori neincluși în analiză ar putea explica o parte din rezultat.

Eșantionul nu este reprezentativ la nivel național. Activitatea fizică, timpul sedentar, fumatul și consumul de alcool au fost declarate de participanți, ceea ce poate introduce erori de memorie sau răspunsuri influențate de așteptările sociale. Datele incomplete despre activitate au putut afecta selecția participanților. În plus, grupul cu activitate scăzută a reprezentat sub 2% din cohortă, limitând precizia estimărilor pentru această categorie.

Studiul nu a inclus măsurarea directă prin viteza undei pulsului între artera carotidă și artera femurală (cfPWV). Autorii precizează că indicatorul estimat nu este destinat să înlocuiască această măsurare.

Pentru tine, în România, rezultatele oferă o posibilă explicație biologică a legăturii dintre mișcare și sănătatea cardiovasculară, nu un prag personal de exercițiu sau o recomandare de a solicita calcularea ePWV. Autorii susțin promovarea activității fizice și reducerea timpului sedentar, dar cer studii intervenționale, ideal cu evaluări repetate ale indicatorului, și validare în populații multietnice înainte de folosirea lui clinică.

Citește și: