Aproximativ 30 de milioane de adulți americani nu produc lactază, potrivit datelor de la National Library of Medicine. Prin comparație, fasolea rămâne principalul aliment asociat gazelor, iar lactatele vin pe locul al doilea când apare balonarea.
În Apex, N.C., Lavanya Kethamukkala, nutriționist dietetician înregistrat și fondator al Nourishing Expert, explică faptul că gazele nu înseamnă automat că ai mâncat „greșit”. Ele apar în mod firesc după masă, când bacteriile intestinale benefice fermentează carbohidrații nedigerați ajunși în colon.
„Gazele reprezintă o parte normală a digestiei. Pe măsură ce bacteriile intestinale benefice fermentează carbohidrații nedigerați în colon, acestea produc în mod natural gaze precum hidrogenul, metanul și dioxidul de carbon.”
Asta contează mai ales dacă ai tendința să tai complet din meniu alimente care te balonează. Balonarea și disconfortul digestiv apar des, iar reacția clasică este eliminarea leguminoaselor sau a lactatelor. Problema e că tocmai așa poți pierde surse importante de nutrienți.
Fasolea conduce această listă tocmai pentru că are oligozaharide, carbohidrați care sunt fermentați de bacteriile intestinale. Kethamukkala spune, cum relatează Prevention, că acesta este motivul pentru care fasolea dă gaze atât de frecvent.
„Fasolea este probabil cel mai comun vinovat, deoarece oligozaharidele sale sunt fermentate de bacteriile intestinale, producând gaze.”
Partea utilă este alta: experții nu recomandă eliminarea ei din dietă. Fasolea este considerată una dintre cele mai sănătoase surse de fibre și proteine vegetale, iar abordarea mai blândă este să începi cu porții mici și să crești treptat până la consumul zilnic, lăsând microbiomul intestinal să se adapteze în timp.
Kethamukkala rezumă simplu valoarea ei nutritivă.
„Sunt printre cele mai sănătoase surse de fibre și proteine vegetale.”
Tot ea spune că adaptarea există și că, pentru mulți oameni, gazele se reduc pe măsură ce fasolea apare mai regulat în alimentație. Cantitatea exactă de la care să începi și perioada medie în care se produce această adaptare nu sunt precizate.
Fasolea și lactatele, principalele cauze ale gazelor
Un prim pas util este să nu pui toate alimentele în aceeași categorie. Fasolea și lactatele sunt cele două mari surse menționate aici, dar mecanismul diferă.
La fasole, ideea este adaptarea treptată. La lactate, explicația ar putea ține de scăderea producției de lactază odată cu vârsta. Rudolph Bedford, medic gastroenterolog la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, spune că mulți oameni ajung să tolereze mai greu lactoza exact din acest motiv.
„Mulți dintre noi devin intoleranți la lactoză pe măsură ce înaintăm în vârstă, deoarece nu mai producem lactază.”
Cum îți adaptezi dieta pentru a reduce disconfortul
Un al doilea pas, mult mai practic decât o dietă restrictivă pornită dintr-odată, este să urmărești mesele și simptomele care apar după ele. Medicii recomandă această monitorizare tocmai pentru a identifica alimentul care îți provoacă disconfort și pentru a ajusta dieta personalizat, nu la întâmplare.
De aici urmează partea concretă: porții mici de fasole crescute treptat în timp și o monitorizare atentă a meselor, ca să vezi dacă problema vine mai degrabă de la leguminoase sau de la lactate.
