Adaugă Lyla ca sursă preferată în Google

Până nu demult, cultura wellness vindea rutina completă, pielea îngrijită și versiunea ta tot mai „optimizată”. În 2026, imaginea care revine în cultura populară spune aproape opusul: țigara reapare în fotografii cu vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber, ca accesoriu retro și gest de rebeliune.

Consecința se vede imediat în felul în care fumatul ajunge din nou să pară „de imagine”, nu doar un obicei riscant. Reapariția vine într-un moment în care România rămâne între țările fruntașe din UE la numărul de fumători activi: 34%, după Bulgaria cu 37%, Grecia cu 36% și Croația cu 35%, în timp ce media UE este de 24%.

Scena nu se joacă doar în paparazzi și pe covorul roșu. Contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt, a trecut de 100.000 de urmăritori publicând imagini cu celebrități care fumează. Iar această revenire merge mână în mână cu estetica „indie sleaze”, cu moda anilor 2000 și cu „little-treat culture” – ideea micilor recompense într-o perioadă economică dificilă.

De fapt, aici apare contradicția care te atinge și dacă nu fumezi. Într-o piață de beauty din 2026 tot mai orientată spre rutine complete și produse naturale, personalități ca Kylie Jenner și Hailey Bieber, asociate și cu tendințe de skincare, apar acum fumând. Diferența dintre imaginea de ten perfect îngrijit și glamorizarea unui obicei nociv devine greu de ignorat.

Țigara revine tocmai ca gest „imperfect”

Explicația ține și de presiunea de a face totul corect. Revenirea fumatului este interpretată ca reacție la cultura wellness, un gest deliberat nesănătos care transmite rebeliune și atracție pentru experiențe „analogice”. Sarah Milov, istoric social și autoarea volumului The Cigarette: A Political History, rezumă mecanismul simplu:

„O parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.”

Adică exact opusul disciplinei impecabile pe care o vezi zilnic în feed. Când țigara reapare ca „mică plăcere vinovată”, ea nu mai este prezentată ca dependență, ci ca semn de detașare. Asta o face mai ușor de normalizat în cultură, mai ales când apare în jurul unor nume care dictează și tendințe de stil sau frumusețe.

Fenomenul a fost analizat și în revista Tobacco Control, care a publicat în iulie 2026 articolul „Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again”. Subiectul a fost relatat și de SfatulMedicului.ro, iar cum relatează Mediafax, discuția nu mai este doar despre modă, ci despre felul în care vedetele mută din nou fumatul în zona de mainstream.

Costul real nu dispare doar pentru că imaginea arată bine

Dacă te uiți doar la estetică, riscul pare abstract. Cifrele îl fac însă foarte concret. Organizația Mondială a Sănătății spune că tutunul provoacă anual peste 7 milioane de decese, iar peste 1,6 milioane sunt în rândul nefumătorilor expuși la fum pasiv.

Datele Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că fumătorii au o speranță de viață cu aproximativ 10 ani mai mică decât nefumătorii. Iar ideea de „fumez doar social” nu sună mai blând în aceleași date: fumătorii sociali pot avea valori similare ale tensiunii și colesterolului cu fumătorii obișnuiți.

Pentru tine, asta înseamnă un lucru foarte simplu: imaginea relaxată nu schimbă deloc efectul din corp. Nici când țigara apare într-o poză glossy, nici când pare doar un gest rar de ieșit din rutina perfectă.

În 2024, prevalența consumului de tutun în România era de circa 30% la populația de peste 15 ani, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS. Iar OMS estimează că Europa ar putea rămâne și în 2030 regiunea cu cea mai ridicată prevalență a consumului de tutun la nivel mondial.

Așa că schimbarea de mâine este mai puțin despre modă și mai mult despre filtrul cu care privești aceste imagini: dacă țigara reapare ca simbol cool, costul rămâne același pentru sănătate, pentru piele și chiar pentru cei din jur care respiră fumul fără să fi ales asta.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră