Sustenabilitatea a devenit un concept omniprezent, mai ales in lumea produselor de infrumusetare, unde ambalajele se aduna cu o viteza uluitoare. Numai ca, dincolo de marketing, cifrele arata o realitate crunta: doar 9% din tot plasticul produs vreodată a fost, de fapt, transformat în ceva ce am putut folosi din nou. Iar studiile recente arata ca, in prezent, procentul anual de plastic reciclat a scazut la doar 5-6%. Din acest motiv, la Lyla.ro ne angajam sa folosim cuvintele cu claritate si atentie atunci cand scriem despre ambalaje si sa cerem industriei de beauty sa faca acelasi lucru.

„Reciclabil”, un cuvant pe care nu-l vom mai folosi

Nu vom mai descrie niciun tip de plastic drept „reciclabil”. De ce? Pentru ca, desi multe materiale plastice pot fi, teoretic, reciclate, majoritatea nu ajung niciodata in acest stadiu. Si da, chiar si atunci cand le cureti cu grija si le pui in pubela corecta. Sa fim seriosi, responsabilitatea nu poate fi pasata unui cos de gunoi albastru.

Nu vom folosi „reciclabil” ca pe o carja pentru a ne minti singuri ca ambalajul va fi refolosit. Cel mai probabil, acesta va ajunge intr-un depozit de deseuri sau in oceane pentru foarte mult timp. E nevoie ca producatorii, in primul rand, sa foloseasca mai putine materiale de unica folosinta.

Lia din Casa Iubirii recunoaște clipele de coșmar – simțeam că nu mai vreau
RecomandariLia din Casa Iubirii recunoaște clipele de coșmar – simțeam că nu mai vreau

Verde? Doar daca e culoarea

E simplu. „Vom folosi cuvântul „verde” doar pentru a descrie ceva care este literalmente de culoare verzuie.” Altfel, ce inseamna mai exact? Nici noi nu stim.

Capcanele din spatele etichetelor „Biodegradabil” si „Compostabil”

Nu vom folosi niciodata cuvantul „biodegradabil” fara a fi extrem de specifici. Desi termenul defineste „o substanta sau un obiect capabil sa fie descompus de bacterii sau alte organisme vii”, nu exista o limita de timp specificata. Pana la urma, si plasticul se va descompune in cateva mii de ani. pe langa asta, majoritatea gropilor de gunoi nu au suficient oxigen pentru ca acest proces sa aiba loc eficient.

Iar „compostabil”, lucrurile stau putin diferit. Vom folosi acest termen doar pentru a descrie un produs care se poate descompune intr-un compostor rezidential in aproximativ 90 de zile, creand toxicitate zero in sol. Cifrele arata ca doar 4% dintre americani au acces la colectare stradala pentru compost, iar un studiu TerraCycle (unul dintre putinele pe acest subiect) a aratat ca doar 10% din instalatiile industriale care primesc compost accepta, de fapt, plastic compostabil.

Emilia Ghinescu, detalii despre iubitul cu 20 de ani mai tânăr și reacția socrilor
RecomandariEmilia Ghinescu, detalii despre iubitul cu 20 de ani mai tânăr și reacția socrilor

Iluzia „Zero-Waste”

Nu vom descrie niciodata un produs sau ambalajul sau drept „zero-waste”. Motivul este explicat perfect de Carly Snider, director executiv la Pact Collective: „Orice fel de insinuare ca un ambalaj, un produs sau o companie nu produce deseuri este inselatoare.” In schimb, vom cere brandului care foloseste acest descriptor sa ne spuna exact ce inseamna pentru ei acest termen nedefinit.

O realitate dura.

Si ce facem cu „Prietenos cu planeta”?

Aici e si mai simplu. Nu vom numi niciun tip de ambalaj de produs „prietenos cu Pamantul” (sau „eco-friendly” ori „prietenos cu planeta”). Singura exceptie? Atunci cand ambalajul este inexistent.

Codruța Filip a încasat 24.000 de euro la Desafio. Ce se întâmplă cu banii după divorț
RecomandariCodruța Filip a încasat 24.000 de euro la Desafio. Ce se întâmplă cu banii după divorț