Adaugă Lyla ca sursă preferată în Google
Dacă doriți să vorbiți cu adolescentul dumneavoastră despre bani, rețele sociale sau presiunea grupului fără ca el să se închidă în sine, schimbați tonul: mai puține predici, mai multe întrebări deschise și ascultare fără judecată.
Adolescentul simte imediat diferența. Când aude „Cum v-ați simțit în acea situație?” sau „Cum vă pot ajuta să vă simțiți mai încrezător la școală?”, devine mai receptiv decât atunci când primește reproșuri sau ordine.
Un studiu mai vechi, citat de smyk.com, arată că părinții le acordă copiilor în jur de 12,5 minute pe zi, iar 8,5 minute dintre ele sunt dedicate criticilor și reproșurilor. Pentru comunicarea reală rămân doar 4 minute. Când vă gândiți la aceste cifre, înțelegeți mai ușor de ce multe conversații se întrerup înainte să înceapă.
Psihologii recomandă să fiți răbdătoare, directă și fermă, dar blândă, fără să vă înfuriați în relația cu adolescentul. Când simțiți că ați greșit tonul, o reparație simplă poate redeschide ușa. Un psiholog recomandă formula:
„Poate n-am reacționat bine data trecută. Hai să încercăm din nou”
Întrebările bune îl fac să gândească, nu să se apere
În adolescență, nevoia de acceptare și de apartenență la grup devine tot mai puternică. Excluderea socială activează aceleași circuite cerebrale ca durerea fizică, așa că reacțiile sale nu sunt „prea mult”, ci foarte reale pentru vârsta aceasta.
De aceea, când apare influența colegilor, discuția utilă nu pornește de la „nu vă luați după ei”, ci de la întrebări care îl obligă să-și formuleze propria poziție. Un psiholog recomandă replica:
„Bun, colegul X a spus asta. Părerea dumneavoastră care este? Credeți că e bine cum zice el? De ce?”
Abordarea funcționează pentru școală, pentru anturaj și pentru alegerile impulsive. Din punct de vedere fiziologic, cortexul prefrontal și lobii parietali ai adolescentului nu sunt suficient de maturi până la vârsta de aproximativ 25 de ani, ceea ce explică tendința de a acționa impulsiv și de a-și asuma riscuri. Aceasta nu înseamnă că nu înțelege, ci că are nevoie de mai mult spațiu ca să proceseze și să aleagă.
Subiectul a fost relatat și de hotnews.ro, iar recomandările de bază merg în aceeași direcție: conversații sincere, regulate și fără izbucniri care taie dialogul de la primele fraze.
Discuțiile despre bani îl ajută să simtă valoarea reală a alegerilor
Banii nu au de ce să fie un subiect tabu în casă. Noua generație are nevoie de o educație în care emoțiile asociate banilor să fie pozitive, nu doar legate de vină, control sau ceartă.
Una dintre tehnicile concrete este să transformați suma în ceva palpabil. Exemplul este foarte simplu: dacă adolescentul vrea o pereche de încălțăminte de 1.000 de lei, îl ajutați mai mult dacă îi puneți suma în mână decât dacă plătiți direct produsul. Când vede și simte banii, decizia îi aparține, nu este doar un obiect care apare.
Felul în care se dă bugetul contează. Două treimi dintre părinții cu copii între 12 și 14 ani le oferă lunar mai puțin de 300 de lei bani de buzunar. La copiii între 15 și 17 ani, o treime dintre părinți oferă un buget lunar între 301 și 600 de lei. Reperele acestea vă pot ajuta să vedeți unde vă situați și, mai ales, dacă bugetul vine la pachet cu discuții despre alegeri, nu doar cu transferuri automate.
Banii oferiți fără măsură pot avea un efect negativ, pentru că pot instala convingerea că „i se cuvine”. Mai târziu, aceeași idee se poate traduce în pretenții nerealiste inclusiv ca viitor angajat.
Rețelele sociale cer reguli clare, dar și discuții sincere
Dacă simțiți că telefonul a devenit teren de conflict, ajutați mai mult vorbind despre beneficiile rețelelor sociale și încurajându-l să reflecteze la două lucruri: de ce le folosește și cum se simte după ce stă acolo.
Datele sunt suficient de concrete încât să nu amânați discuția. În România, un adolescent din trei, adică aproape 33%, crede că nu poate trăi fără rețelele sociale, o cifră de aproape trei ori mai mare decât media globală. Această realitate este asociată cu rezultate școlare slabe, depresie și risc de suicid.
În plus, circa 50% dintre copii spun că au fost frecvent insultați și amenințați în mediul online, iar 45% spun că au trecut prin asta în ultima lună. Raed Arafat a avertizat că rețelele de socializare prezintă un risc ridicat pentru copii și adolescenți.
Există și un cadru legal clar, util pentru orice părinte care vrea să pună limite fără să pară arbitrar. Conform Regulamentului (UE) nr. 679/2018, aplicabil în România, prelucrarea datelor minorilor în cadrul rețelelor sociale este legală doar dacă minorul are cel puțin 16 ani. Sub 16 ani, este necesar consimțământul titularului răspunderii părintești. Daniel David, ministrul Educației, a spus că
„Nu susțin interzicerea totală a accesului minorilor sub 16 ani la rețelele sociale, argumentând că o interdicție fermă ar putea fi ocolită de adolescenți.”
Un cadru relaxat schimbă mult mai mult decât o discuție „serioasă”
Multe conversații dificile merg mai bine când nu le anunțați ca pe o ședință. Momentele regulate de discuție, într-un context relaxat, cum ar fi cina în familie sau o plimbare, îl ajută pe adolescent să știe că poate vorbi într-un mediu sigur.
Aceasta înseamnă, practic, să nu deschideți subiectele grele doar când a greșit ceva. Dacă vorbiți constant, inclusiv în zilele obișnuite, nu veți ajunge să asocieze orice întrebare a dumneavoastră cu o anchetă.
Recomandările publicate de dingrijapentrucopii.gov.ro merg exact în direcția aceasta: un adolescent ascultat activ, care se simte acceptat, va răspunde mai bine la dialog decât la control. Pentru dumneavoastră, schimbarea de mâine poate fi foarte concretă: alegeți un moment liniștit, puneți o singură întrebare deschisă despre bani, anturaj sau online și lăsați-l să termine tot ce are de spus înainte să veniți cu soluția dumneavoastră.
