Două microproteine, față de niciuna urmărită în explicațiile clasice despre dieta mediteraneeană, au intrat acum în centrul atenției: humanina și SHMOOSE.
Asta contează imediat fiindcă discuția nu mai stă doar la nivelul de „mănânci mai bine și speri să se vadă”. Cercetătorii leagă aceste două microproteine de protecția împotriva bolilor cardiovasculare și neurodegenerative, inclusiv Alzheimer, iar participanții cu aderența cea mai mare la dietă au avut și indicatori mai mici de stres oxidativ.
Pe scurt, alegeri foarte recognoscibile din farfurie par să „vorbească” direct cu mitocondriile tale. Consumul mai mare de ulei de măsline, pește și leguminoase a fost asociat cu niveluri crescute de humanină. Iar uleiul de măsline, împreună cu un aport mai redus de carbohidrați rafinați, a fost legat de niveluri mai mari de SHMOOSE.
Cum schimbă microproteinele percepția asupra dietei mediteraneene
Nu e puțin lucru. Dieta mediteraneeană este studiată de decenii și a fost legată constant de riscuri mai mici de diabet de tip 2, declin cognitiv și moarte prematură. Noutatea vine din mecanismul biologic propus acum: microproteine din interiorul mitocondriilor, organitele cunoscute mai ales pentru producerea energiei, dar studiate tot mai mult și pentru semnalele chimice pe care le eliberează.
Roberto Vicinanza (profesor asociat de instruire în gerontologie la USC Leonard Davis School) explică de ce descoperirea schimbă felul în care privești dieta, nu doar lista de alimente.
„Aceste microproteine pot acționa ca mesageri moleculari care traduc ceea ce mâncăm în modul în care celulele noastre funcționează și îmbătrânesc. Este o nouă cale biologică care ajută la explicarea motivului pentru care dieta mediteraneeană este atât de puternică.”
Mai concret, nivelurile mai ridicate de humanină au fost asociate cu o activitate mai redusă a Nox2, o enzimă implicată în producerea excesivă de specii reactive de oxigen nocive. Cu alte cuvinte, participanții mai apropiați de dieta mediteraneeană au avut semne mai mici de uzură celulară.
SHMOOSE are o miză aparte pentru creier. Varianta sa normală pare să ajute la protejarea neuronilor de daunele cauzate de amiloid. O variantă genetică a acestei microproteine a fost asociată cu un risc mai mare de boală Alzheimer. Cum relatează Sciencedaily, tocmai această legătură face ca dieta să fie privită acum și ca un instrument posibil de protecție la nivel molecular, nu doar ca o alegere „sănătoasă” în sens larg.
Pinchas Cohen (decanul USC Leonard Davis School și profesor distins al USC) spune că miza e dublă: explicație biologică și un posibil mod de a măsura cât de bine respecți dieta.
„Aceste descoperiri sugerează că componente specifice ale dietei mediteraneene ar putea influența direct biologia mitocondrială. Humanina și SHMOOSE ar putea servi ca biomarkeri pentru respectarea dietei mediteraneene și au semnificație clinică.”
Există însă o limită importantă și merită spusă clar. Studiul a fost mic și observațional. A identificat asocieri, dar nu a putut dovedi că dieta a cauzat direct schimbările observate. Activitatea fizică, genetica sau medicamentele ar fi putut influența rezultatele.
Asta înseamnă și că articolul nu poate răspunde la trei întrebări foarte practice pe care probabil le ai deja: în cât timp apar primele modificări măsurabile, ce cantități zilnice duc la rezultate optime la nivel celular și cum afectează un episod ocazional de zahăr rafinat rezervele de SHMOOSE. Studiile viitoare tocmai asta vor testa, adică dacă schimbarea dietei unei persoane poate crește direct nivelurile acestor peptide și dacă ele duc, mai departe, la reducerea riscului de boală.
Recomandări practice din studiu pentru o alimentație sănătoasă
Merită păstrat sistemul simplu. Accentul din rezultate cade pe trei alegeri: mai mult ulei de măsline, mai mult pește, mai multe leguminoase. Acestea au fost asociate cu niveluri mai mari de humanină.
Mai este un pas clar. Redu carbohidrații rafinați dacă vrei să rămâi cât mai aproape de tiparul legat de SHMOOSE. Studiul nu dă cantități și nici termene, dar direcția este foarte precisă.
Ajută și să nu privești dieta mediteraneeană ca pe un trend de două săptămâni. Cercetarea vorbește despre aderență mai puternică la modelul alimentar, iar participanții aflați în această categorie au avut indicatori mai mici de stres oxidativ decât cei mai puțin apropiați de dietă.
Vicinanza leagă această idee și de felul în care mâncarea foarte procesată poate rupe relația dintre alimentație și biologia celulară.
„Conectăm tradiții dietetice vechi de secole cu biologia moleculară de ultimă oră. Aceasta susține ideea că modelele de alimentație sănătoasă, cu alimente ultra-procesate puține sau deloc, reflectă modul în care oamenii au mâncat pe perioade lungi și pot crea condiții la care mitocondriile, organite celulare antice, sunt probabil adaptate.”
Ziua Internațională a Dietei Mediteraneene va fi marcată în fiecare an pe 16 noiembrie.
Citește și:
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Taxa de 25 de lei pe colet a adus statului aproape 321 de milioane în șase luni, dar încasările au scăzut cu 30,6%
Dolce SportMike Dean reaprinde scandalul din arbitraj după 20-25 de minute fără fluier și 15 minute în cercul de la centru
GetPonyMașinile noi pierd roata de rezervă pentru 20 kg și 1,2 g CO2 pe km. Kitul cu spumă nu ajută la tăietura pe flanc
BravonetDaiana Anghel și-a mărit bustul. Cum arată recuperarea fără dureri, dar cu nopți albe și somn doar pe spate
Revista IoanaAI poate anticipa cu 3 până la 5 ani declinul rapid în boala Parkinson. Ce au descoperit cercetătorii din Miami
FinanciarulNvidia duce până la 128GB memorie unificată pe laptopuri RTX Spark, dar cererea AI poate seca stocurile
