Depresia nu se manifestă mereu prin tristețe. Uneori apare întâi ca durere, iritabilitate, apatie sau blocaj în fața unor alegeri simple.
56% dintre persoanele cu depresie sau anxietate trăiesc și cu dureri cronice, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Pain. Comparativ, doar 17% dintre cele care nu au aceste afecțiuni se confruntă cu dureri cronice. Acestea includ și dureri de stomac sau de cap, motiv pentru care semnalul poate fi ușor pus pe seama altor probleme și lăsat să treacă.
Când aceste semne sunt interpretate greșit, starea se poate adânci. Ea începe să apese pe relații, pe muncă și pe funcționarea dumneavoastră zilnică. Recunoașterea lor din timp poate apropia momentul în care cereți ajutor specializat, fără rușine și fără amânări care doar obosesc și mai tare.
Richard Kravitz (M.D., M.S.P.H., profesor de medicină internă la Universitatea din California, Davis) explică de ce confuzia apare atât de des.
„Depresia nu arată întotdeauna ca o tristețe debilitantă. Pacienții sunt reticenți în a considera depresia drept o cauză a simptomelor lor, în parte pentru că ar putea să o echivaleze cu slăbiciunea, dar și în parte pentru că pur și simplu nu asociază acele simptome cu depresia.”
Durerea fizică este unul dintre exemplele cele mai clare. Același Richard Kravitz spune că, aflându-vă într-o stare negativă, deveniți mai atent la corp, iar orice disconfort se simte mai intens. Asta nu înseamnă că durerea este „în capul dumneavoastră”, ci că sănătatea mintală și cea fizică se pot amesteca mult mai mult decât ne place să credem.
Impactul depresiei asupra corpului și comportamentului
Schimbările de greutate intră și ele pe listă. Există o legătură bidirecțională între depresie și obezitate, iar Anxiety & Depression Association of America arată că depresia poate aduce și pierderea poftei de mâncare, cu scădere în greutate, pe lângă mâncatul emoțional. Două persoane pot trece prin aceeași boală, iar corpul să reacționeze în direcții opuse.
Tulburările de somn sunt la fel de înșelătoare. Un studiu publicat în Journal of Affective Disorders a asociat depresia atât cu insomnia, adică dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, cât și cu hipersomnia, somnul excesiv. Dacă vă recunoașteți aici, merită să observați cât dormiți și cum vă simțiți după.
Și fuga în online poate avea aceeași funcție de amorțire. O analiză publicată în Psychiatry Research a asociat depresia cu un risc mai mare de dependență de internet, tocmai pentru că rețelele sociale, jocurile sau cumpărăturile pot deveni forme de evadare din gânduri și stări greu de dus. Comportamentele excesive pot apărea și în alte zone, inclusiv la cumpărături sau jocuri de noroc, cum relatează Prevention.
Mai există apoi semnele care par, la prima vedere, „doar o perioadă proastă”: iritabilitatea, furia, apatia, lipsa de motivație, neglijarea igienei personale și a aspectului fizic, plus indecizia în fața unor alegeri foarte simple.
Simon Rego (Psy.D., profesor de psihiatrie clinică și științe comportamentale la Colegiul de Medicină Albert Einstein) descrie foarte bine această alunecare spre stări care par diferite, dar pot face parte din același tablou.
„Odată ce te afli în partea negativă a casei, ai acces mai ușor la camerele unde se găsesc alte stări negative, iritabilitate, frustrare și furie. Nu ești direct acolo, dar e la o aruncătură de băț.”
Apatia este, pentru multe persoane, unul dintre cele mai greu de explicat simptome. Nu pentru că nu ar exista, ci pentru că din afară poate arăta ca lene, dezinteres sau lipsă de organizare. Simon Rego o explică mai simplu și mai clar: resorturile care, de obicei, vă ridică din pat dimineața încep să sece. Munca, sportul, socializarea sau până și pregătirea micului dejun nu mai pornesc firesc ziua.
Indecizia merge în aceeași direcție și poate să doară în tăcere. Alegerea unei variante simple, care în mod obișnuit ar dura câteva secunde, ajunge să consume energie serioasă. Același Simon Rego spune că, atunci când suntem deprimați, procesele cognitive sunt puternic afectate, iar lucrurile mărunte devin dintr-odată decizii grele.
Abuzul de substanțe poate fi, la rândul lui, un mecanism de automedicație. Ca reper concret, Centers for Disease Control and Prevention arată că limita sănătoasă de consum de alcool este de o băutură pe zi pentru femei și două pentru bărbați. Când alcoolul începe să fie folosit ca refugiu emoțional, semnalul merită privit cu mai multă atenție.
La ce merită să fiți atent
Dacă mai multe dintre aceste semne se adună în aceeași perioadă, merită să le priviți împreună, nu separat. Durerea de cap plus iritabilitatea, somnul dat peste cap plus apatia, cumpărăturile compulsive plus dificultatea de a lua decizii simple spun mai mult împreună decât fiecare, luat singur.
Ajută și să nu puneți imediat etichete dure peste dumneavoastră sau peste cineva apropiat. Neglijarea aspectului, retragerea în online sau lipsa de chef nu cer rușinare, ci atenție blândă. Subiectul sănătății mintale este tot mai discutat tocmai pentru că destigmatizarea face mai ușor pasul spre ajutor profesionist, iar asta schimbă ceva real.
Dacă recunoașteți aceste simptome la dumneavoastră sau la cineva drag, partea practică este următoarea: nu le mai tratați ca pe niște semne izolate și fără legătură. Faptul că depresia poate arăta și așa înseamnă că observarea lor din timp poate grăbi căutarea ajutorului specializat, înainte ca starea să apese și mai mult pe corp, pe relații și pe viața de zi cu zi.
