Chefirul și iaurtul sunt adesea confundate, ambele fiind produse lactate fermentate. La prima vedere, par similare. Numai că, dincolo de aparențe, diferențele nutriționale dintre ele sunt substanțiale, de la consistență și gust până la numărul de bacterii benefice.
Ce este, de fapt, iaurtul
Iaurtul se obține din lapte fermentat cu două bacterii specifice: Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus. În timpul acestui proces, lactoza se transformă în acid lactic. E plin de calciu, proteine și vitamine. Consumul regulat aduce numeroase beneficii, printre care întărirea sistemului imunitar, reglarea colesterolului și un efect antiinflamator la nivelul mucoasei intestinale.
Chefirul, o băutură cu rădăcini în Caucaz
Originar din Caucaz (o regiune ce se întinde între Europa de Est și Asia de Vest), chefirul se prepară prin fermentarea laptelui proaspăt cu granule de chefir – adică niște colonii de drojdii și bacterii, nu cereale în sensul clasic. Cuvântul în sine denumește atât granulele, cât și băutura rezultată. Poate fi făcut și din lapte vegetal sau apă, dar atunci e nevoie de zahăr pentru a porni fermentația, lucru nenecesar în cazul laptelui de origine animală.
Beneficiile sunt multiple. Fiind un aliment fermentat, chefirul ajută la menținerea unui microbiom intestinal sănătos, care poate sprijini un sistem imunitar puternic. Iar asta protejează nu doar sistemul digestiv, ci întregul corp de inflamații. Mai mult, consumul de alimente bogate în probiotice îmbunătățește funcția digestivă, inflamația și nivelurile de permeabilitate intestinală. Chefirul poate reduce și nivelul colesterolului „rău” și are o concentrație mare de vitamine (în special din grupul B, inclusiv acid folic, B12, biotină și riboflavină), dar și minerale precum calciu, magneziu, potasiu și fosfor.
Patru diferențe esențiale
Bun, și care e diferența, pe bune? V-ați gândit vreodată la asta stând în fața raftului din supermarket?
Hai să vedem.
În primul rând, consistența și gustul. Iaurtul este cremos și are o aromă mai delicată. În schimb, chefirul are o consistență mai lichidă și un gust proaspăt, ușor acidulat, având și un conținut redus de alcool (1-2%), care apare natural în timpul fermentației.
Apoi, bacteriile bune. Iaurtul conține doar două tulpini de bacterii bune (Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus), în timp ce chefirul are peste 10. Printre acestea se numără Lactobacillus acidophilus, o „bacterie «bună» care întărește mucoasa intestinală și o protejează de atacul bacteriilor dăunătoare, putând fi deosebit de utilă pentru cei cu afecțiuni inflamatorii”.
Și mai e ceva. Spre deosebire de fermenții lactici din iaurt, „probioticele din chefir sunt capabile să treacă «vii» prin tractul gastrointestinal”, ceea ce înseamnă că efectul lor asupra bacteriilor intestinale este mult mai mare.
Verdictul final iaurt vs chefir
Deci, care e mai sănătos până la urmă? Având în vedere tot ce am discutat, chefirul pare să fie un concurent mai puternic din aproape toate punctele de vedere. Dar asta se datorează în principal tulpinilor bacteriene suplimentare și enzimelor care ajută la îmbunătățirea funcției digestive generale.
E drept că ambele sunt alimente excelente pentru a fi consumate regulat. Însă diferența la nivel de digestie este notabilă. Enzimele din iaurt doar fac alimentul mai ușor de digerat, în timp ce „enzimele prezente în chefir pot ajuta și la digestia altor alimente”.
