Ceața cerebrală nu este doar un simptom al îmbătrânirii; apare frecvent la adulți de toate vârstele și este adesea legată de stres cronic, lipsa somnului, schimbări hormonale sau anumite medicamente.
În timpul pandemiei COVID-19, Delia Lewis, specialistă în marketing din Manalapan Township, New Jersey, a observat cât de concret arată problema în viața de zi cu zi: sarcini care înainte îi luau 10 minute se întindeau pe o oră, iar lucrurile de făcut îi scăpau din minte. Ea a descris momentul:
„De obicei, pot jongla cu toate mingile în aer. Dar apoi îmi ziceam, ‘Ce voiați să fac?'”
Dacă v-ați simțit mai lent, mai împrăștiat sau ați simțit că nu mai aveți aceeași claritate, ideea importantă este aceasta: nu este doar o oboseală banală. Jessica Caldwell, Ph.D. (neuropsiholog la Wisconsin Alzheimer’s Institute), spune că vede acest simptom la pacienți de toate vârstele, iar stresul este un declanșator cunoscut. În formularea dumneaei, „Creierul dumneavoastră se chinuie, dar nu funcționează la capacitate maximă.”
Miza este foarte practică. Ceața cerebrală poate îngreuna multitaskingul, poate crește senzația de copleșire și poate afecta felul în care sunteți prezent la muncă sau în conversații. Lila Jones (coordonator de wellness pentru o organizație non-profit) a explicat că, atunci când simptomele se accentuează, condusul devine mai stresant, multitaskingul la locul de muncă este aproape imposibil, iar prezența în discuții scade. „Creierul meu se simte ca și cum ar fi blocat în melasă”, a spus ea.
Ceața cerebrală: legătura cu COVID-19 și stresul cronic
Există și un context medical clar. Ceața cerebrală este un simptom recunoscut al COVID-ului lung, alături de oboseală, depresie și palpitații cardiace. Gayatri Devi, M.D. (neurolog la Park Avenue Neurology din New York și profesor clinic la Zucker School of Medicine de la Northwell Health), spune că simptomul este deosebit de comun în infecțiile care afectează sistemul respirator superior, pentru că fluxul redus de oxigen către creier și febra pot duce la afectare mentală. Cum relatează Prevention, subiectul a ieșit mai puternic în față tocmai după anii de pandemie, când multe persoane au început să recunoască mai ușor acest tip de încetinire mentală.
Stresul cronic are un mecanism care explică de ce problema nu trece mereu cu o cafea sau cu o zi mai liberă. Jessica Caldwell spune că, în mod normal, creierul are o buclă de feedback care transmite când amenințarea acută a trecut și eliberarea hormonilor de stres se poate opri. Când stresul rămâne constant, creierul stă mai mult în „modul de protecție, iar hipocampul se poate epuiza. Consecința nu este abstractă: memoria și concentrarea încep să sufere.
Impactul somnului, hormonilor și medicației
Și somnul contează mai mult decât pare. Lipsa somnului profund împiedică acel ciclu de clătire al creierului despre care vorbesc cercetările publicate în revista Science, procesul prin care este curățat amiloidul, substanța implicată în Alzheimer. În același timp, somnul este momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează. Jessica Caldwell explică direct: Somnul este, de asemenea, momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează, ajutându-vă să formați o memorie pe termen lung mai stabilă.
Mai există un detaliu pe care multe femei îl află târziu: ceața cerebrală este un simptom major, adesea trecut cu vederea, al menopauzei. Gayatri Devi spune că unele paciente au fost diagnosticate greșit cu demență sau Alzheimer, când de fapt aveau ceață cerebrală legată de menopauză. Explicația ține de estrogen. În perimenopauză, nivelurile mai scăzute afectează receptorii de estrogen din hipocamp, iar creierul trebuie să se adapteze. Acei receptori sunt ca niște mici locuri de andocare pentru estrogen care sunt răspândite în hipocamp, a explicat neurologul. Iar Jessica Caldwell rezumă simplu această tranziție: Este creierul dumneavoastră care își dă seama cum să funcționeze fără la fel de mult estrogen cu cât este obișnuit.”
Un alt lucru la care merită să fiți atenți este tratamentul pe care îl luați deja. Anumite medicamente, inclusiv cele pentru migrene, anticonvulsivantele și unele produse fără prescripție pentru somn sau alergii, pot provoca ceață cerebrală. Efectul poate fi accentuat de alcool, chiar și de un singur pahar de vin seara. Dacă simptomele apar într-o perioadă în care ați schimbat medicația sau rutina de seară, acesta poate fi un indiciu util de dus în discuția cu medicul.
De unde începeți când simțiți că mintea nu mai are aceeași claritate
Primul pas util este să nu puneți totul pe seama vârstei sau a unei zile proaste. Dacă observați că sarcinile mici se lungesc, că uitați mai des ce aveați de făcut, că vă simțiți copleșit mai repede sau că multitaskingul a devenit mult mai greu decât înainte, sunt semne care merită luate în serios.
Apoi, uitați-vă la cele trei zone care apar repetat în explicațiile medicilor: stresul cronic, somnul și schimbările hormonale. Dacă sunteți într-o perioadă cu presiune constantă, cu nopți slabe sau cu simptome de perimenopauză ori menopauză, aveți deja câteva piste concrete. Jessica Caldwell spune că merită să vă uitați exact la ce vă crește anxietatea și să vedeți ce puteți scoate din program sau ce puteți gestiona altfel, în loc să credeți că nu aveți ce face.
Și mai este ceva simplu, dar important: nu ignorați combinațiile care pot înrăutăți problema. Somnul superficial lasă creierul fără etapa lui de refacere, iar unele medicamente, împreună cu alcoolul, pot accentua încetinirea mentală. Dacă senzația persistă sau vă sperie, mai ales în context de menopauză sau după o infecție respiratorie, discuția cu un medic are sens tocmai ca să nu trăiți luni întregi cu impresia că „așa este normal acum”.
„Este foarte important să nu spui doar: ‘Oh, ei bine, sunt puțin confuz astăzi, mâine va fi mai bine’. Creierul este o mașinărie uimitoare care își va reveni, dar va reveni la același nivel? Este important să faci ceva proactiv pentru a ajuta.”
