Vă interesează, probabil, orice element care vă poate îmbunătăți digestia și relația cu alimentația. Două studii publicate în 2026 aduc în prim-plan un detaliu aproape absent până acum. Cercetările au apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences și Nature Metabolism. Pe lângă fibre, proteinele nedigerabile din plante, numite Prif, par să aibă un rol semnificativ pentru sănătatea intestinală.

Ce se credea anterior? Că fenolii și indolii cu potențial terapeutic erau atribuiți exclusiv bacteriilor intestinale. Noile cercetări arată că și metabolismul mamiferelor contribuie la producerea multor metaboliți importanți pentru sănătate. Această descoperire modifică perspectiva asupra alimentației pe bază de plante. Nu este doar o sursă de fibre. Este un mecanism complex ce influențează simultan microbiomul și metabolismul.

Miza este simplă și practică. Când alegeți mai des alimente pe bază de plante, schimbați echilibrul unor metaboliți. Unii aduc beneficii pentru intestin și o greutate corporală sănătoasă. Alții au efecte mai puțin dorite. Metaboliții fenolici fenilpropionat și acid hipuric, produși din fenilalanină, susțin sănătatea intestinală și o greutate corporală normală. În contrast, p-cresol sulfat și fenol sulfat, derivați din tirozină, sunt asociați cu rezultate negative la pacienții cu cancer și cu toxicitate sistemică în boala renală.

Prif și fibrele acționează similar pentru sănătatea intestinului

Dieta bazată pe plante era deja recunoscută pentru legătura cu sănătatea intestinală, imunitară, metabolică și cardiovasculară. Ea susține o comunitate diversă de bacterii intestinale. Noile studii completează această înțelegere prin evidențierea rolului proteinelor nedigerabile din plante.

Jenna AbuSalim este conducătoarea studiilor Ludwig Princeton. Ea a explicat, într-o declarație pentru Medicalxpress, cum relatează Medicalxpress, că ambele componente acționează în aceeași direcție.

„Studiile noastre au arătat că atât fibrele, cât și proteinele nedigerabile din plante, pe care le numim «proteine care imită fibra», sau Prif, deplasează echilibrul metaboliților fenolici de la tipul dăunător, produs din tirozină, către varietatea sănătoasă, derivată din fenilalanină.”

Mai exact, fibrele reduc catabolismul bacterian al mucoasei intestinale. Astfel, scad producția fenolilor considerați „răi”. Prif-urile acționează diferit, dar cu același efect benefic. Ele cresc cantitatea de proteină dietetică ce ajunge la microbii intestinali, favorizând producția fenolilor „buni”.

Tot Jenna AbuSalim a sugerat că Prif-urile ar putea fi o clasă nouă de nutrienți cu un efect mai amplu decât pare inițial.

„Credem că Prif-urile reprezintă o clasă emergentă de nutrienți dietetici care modelează compoziția microbiomului intestinal și ar putea avea o influență extinsă asupra sănătății metabolice.”

Noile descoperiri pot schimba recomandările alimentare

Joshua Rabinowitz, director Ludwig Princeton, afirmă că interesul medical pentru microbiom a crescut. Dieta poate deveni un instrument concret, nu doar un sfat general de tipul „mâncați mai bine”.

„Există un interes crescând în toate disciplinele medicale pentru manipularea microbiomului uman sau pentru utilizarea produselor sale metabolice în scop terapeutic. Dieta are mari promisiuni pentru controlul microbiomului și al rezultatelor sale. Dar pentru a concepe intervenții terapeutice eficiente, trebuie să înțelegem ce aspecte ale dietei controlează ce rezultate microbiene.”

Aceste informații devin relevante când examinați eticheta unui produs. Rabinowitz a menționat că Prif ar putea ajunge, în timp, pe ambalajele alimentare, imediat sub fibre. Nu există, însă, o cronologie exactă pentru un astfel de pas.

Practic, ideea nu este să căutați imediat un supliment sau un produs-minune cu acest nume. Mai degrabă, aceste rezultate întăresc o practică pe care multe persoane o adoptă deja fără excese: includerea constantă în farfurie a mai multor alimente pe bază de plante. Acestea au efecte asupra intestinului, metabolismului și stării generale. Studiile nu oferă exemple concrete de alimente deosebit de bogate în Prif și nici o cantitate optimă clară.

Metaboliți produși și de organismul uman, nu doar de bacterii

Cealaltă idee importantă din aceste cercetări se referă la originea metaboliților. Până acum, exista convingerea largă că mulți metaboliți indolici și fenolici valoroși pentru sănătate sunt produși exclusiv de bacteriile intestinale. Studiile de trasare cu izotopi, făcute pe șoareci, șobolani și celule umane, arată altceva. Metabolismul mamiferelor poate produce mulți dintre acești metaboliți, inclusiv indole-3-lactat și indole-3-acetat, chiar și în prezența antibioticelor care perturbă microbiomul.

Acest lucru nu înseamnă că microbiomul devine mai puțin important. Din contră, relația dintre hrană, bacteriile intestinale și metabolismul organismului pare mai strânsă decât se credea. De aici pot veni, în timp, recomandări nutriționale mai precise și terapii personalizate pentru prevenirea bolilor și susținerea sănătății intestinale.