Gustul bun si faptul ca este cremoasa fac ca branza topita sa fie apreciata de multi romani. Ba mai mult, ambele calitati vin la un pret relativ mic.
Insa unii nu stiu ca aceste caracteristici care incanta papilele gustative sunt generate, de fapt, de E-uri.
Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului avertizeaza ca toate cele 61 de tipuri de branza topita existente pe piata din Romania contin E-uri, iar cei care le consuma risca sa dezvolte dereglari metabolice, hormonale, afectiuni cardiovasculate si hepatice.
Branza topita este obtinuta prin topirea celorlalte branzeturi. In procesare sunt utilizate saruri de topire
– polifosfati si citrati – care favorizeaza eliminarea calciului din sistemul osos. De aceea, branza topita e interzisa copiilor, femeilor predispuse la osteoporoza si batranilor , atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului National de Cercetari Alimentare.
Polifosfatii si citratii trec in categoria E-urilor: E 450 (difosfati de calciu), E 452 (polifosfat calcic), E 339 (fosfati de sodiu), E 332 (citratii potasici) sau E 331 (citratii sodici). Rolul lor este de a imprastia proteinele branzeturilor, pentru a crea omogenitatea cremei.
Totodata, sarurile de topire ofera branzei topite consistenta si onctuozitate, devenind usor de intins pe paine. Ele permit si retinerea apei, a laptelui praf, a aromelor, a conservantilor si a grasimilor vegetale care sunt adaugate.
Ce contine un tub de branza topita
Intr-un pachet mic de branza topita intra peste 10 ingrediente , pe langa apa, branza si zer praf . Aproape toate substantele adaugate contin vestitul E in denumirea lor: conservant E 250 (nitrit de sodiu), agenti de ingrosare E 450 (pirofosfat de calciu), E 407 (caragenan), antioxidant (E 301sau ascorbat de sodiu), potentator de aroma (E 621 sau glutamat monosodic), saruri de topire (E 450 sau difosfati de calciu si E 339 sau fosfati de sodiu), stabilizatori (E 407 sau caragenan si E 412 sau guma guar), corector de aciditate (E 330 sau acid citric), zahar si proteine lactice.
Atentie la sarea ascunsa!
Ea vine sub forma sodiului. Ca sa gasim sursa de sare ascunsa, trebuie sa ne uitam la denumirile chimice ale E-urilor de pe eticheta. Daca acestea contin sodiu, precum glutamat monosodic sau fosfat disodic, este clar ca produsul are un continut de sare ascunsa.
Anumiti compusi ai glutamatului au chiar efecte neurotoxice, care pot produce persoanelor sensibile dureri de cap, stari de slaciune, greata si modificari ale ritmului cardiac. Acest aditiv trebuie evitat de catre copii, de femeile insarcinate, de cei care sufera de hipoglicemie, de persoanele in varsta sau de cei care prezinta riscuri cardiovasculare.
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyTesla afișează abonamentul de asistență la condus la 99 de euro pe lună, dar nu listează România printre piețele unde îl oferă
BravonetCabiria Morgenstern, rănită de comentariile despre relația cu Adrian Ciobanu
Revista IoanaViolența în familie, 46.741 de sesizări indicate în primele nouă luni din 2026. Unde pot cere ajutor victimele
FinanciarulPetrișor Peiu propune impozit de 3% sau 6%, în loc de 16%, pe câștigurile prin brokeri din UE și SEE fără sediu permanent în România, dar fără scăderea pierderilor
News24Scrisorile ANAF despre posibile riscuri de TVA nu încep un control. Termenul de 20 de zile privește altă notificare
Dolce SportAndrei Rațiu și Ionuț Radu apar titulari la Rayo, Celta, deși primul fusese dat în afara lotului, iar al doilea rezervă
Eu nu m-as lua dupa tot ce viseaza cineva. Daca ar fi un articol scris de un institut celebru semnat de o echipa si as putea verifica acolo as crede. Altfel sunt doar prostii scrise de un nene de la coltul strazii pentru ca lui nu ii place branza topita. „Crede si nu cerceta” e doar pentru cei fara neuroni.