Deși Parlamentul European a votat încă din 2019 pentru renunțarea la acest obicei, România, alături de restul statelor membre, continuă să schimbe ora de două ori pe an. Propunerea legislativă a rămas blocată în Consiliul UE, iar în 2026 vom da din nou ceasurile înainte, pierzând o oră de somn într-o noapte de la finalul lunii martie. Decizia, care pare o simplă formalitate, ascunde o dezbatere europeană complexă și are efecte concrete asupra sănătății, de la simple stări de oboseală la riscuri cardiovasculare demonstrate de studii medicale.
Ora de vară 2026: o noapte mai scurtă la final de martie
Regula este neschimbată de zeci de ani și se aplică în toate statele Uniunii Europene. Trecerea la ora de vară are loc în ultima duminică a lunii martie. În 2026, această zi este duminică, 29 martie. Concret, în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, ceasurile se vor da cu o oră înainte. Ora 3:00 va deveni ora 4:00. Acea noapte va fi, practic, cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore.
Efectul imediat va fi resimțit de toată lumea: ne vom trezi mai greu luni dimineață. Partea bună este că, începând cu 29 martie, se va întuneca cu o oră mai târziu, ceea ce înseamnă că ne vom bucura de mai multă lumină naturală după-amiaza. Această modificare rămâne în vigoare până în ultima duminică din octombrie, când vom reveni la ora standard a Europei de Est, cunoscută și ca „ora de iarnă”.
O decizie europeană blocată. De ce schimbăm încă ora?
Povestea renunțării la schimbarea orei este un exemplu clasic de birocrație europeană. În urma unei consultări publice la care au participat milioane de cetățeni europeni, majoritatea covârșitoare cerând eliminarea practicii, Parlamentul European a votat în 2019 pentru a pune capăt acestui sistem. Planul inițial era ca ultima schimbare a orei să aibă loc în 2021. Doar că propunerea s-a împotmolit la următorul nivel decizional: Consiliul Uniunii Europene, unde sunt reprezentate guvernele naționale.
Statele membre nu au reușit să ajungă la un consens. Marea dilemă a fost dacă să rămână permanent la ora de vară sau la cea de iarnă (ora standard). Fiecare variantă are avantaje și dezavantaje, iar interesele economice și geografice diferite au dus la un blocaj total. Pandemia de COVID-19 și, ulterior, crizele geopolitice au împins subiectul pe o listă de priorități secundare. Recent, țări precum Spania au readus discuția în actualitate, cerând o decizie finală începând chiar cu 2026. Până atunci, însă, România nu a luat o decizie fermă și, Așa că aplică directiva europeană existentă, care obligă la schimbarea bianuală a orei.
Impactul asupra sănătății: mai mult decât o simplă oră de somn pierdută
Medicii avertizează că trecerea la ora de vară nu este deloc inofensivă. Dr. Oana Cuzino explică faptul că adaptarea organismului la noul program poate dura până la patru săptămâni, iar unii oameni nu reușesc niciodată să se acomodeze complet. Problema centrală este perturbarea ritmului circadian, ceasul nostru biologic intern, care reglează somnul, apetitul și starea de spirit.
Acest ceas intern este puternic influențat de lumină. Când ne expunem la lumină, corpul produce mai puțină melatonină, hormonul somnului. Schimbarea bruscă a orei dereglează acest mecanism. Consecințele pe termen scurt sunt cunoscute: scăderea performanței la locul de muncă, probleme de concentrare, memorie deficitară, oboseală accentuată și irascibilitate.
„Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui dimineața poate duce la schimbări de dispoziție, din cauza producției scăzute de serotonină, hormonul fericirii”, subliniază specialiștii în sănătate.
Studiile medicale indică și riscuri mai grave. O cercetare din 2014 a arătat că trecerea la ora de vară crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Mai alarmant, date prezentate la Întâlnirea Anuală a Academiei Americane de Neurologie în 2016 au relevat că riscul de accident vascular cerebral crește în primele două zile după schimbarea orei, în special la persoanele de peste 65 de ani și la pacienții cu cancer. Chiar și senzația de foame este afectată, prin dereglarea hormonilor precum grelina și leptina, ceea ce poate duce la un consum crescut de calorii.
Sfaturi pentru o adaptare mai ușoară
Pentru a minimiza șocul resimțit de organism, medicii recomandă câteva măsuri simple. Ideal ar fi să începem adaptarea cu câteva zile înainte de 29 martie, mergând la culcare și trezindu-ne cu 15-20 de minute mai devreme în fiecare zi. În săptămâna de după schimbare, Trebuie să evităm activitățile solicitante seara și să renunțăm la expunerea la lumina albastră a ecranelor (telefoane, tablete) cu cel puțin o oră înainte de culcare.
O dietă echilibrată ajută, de asemenea. Specialiștii recomandă alimente bogate în acizi grași Omega-3, precum peștele gras, și Omega-6, găsiți în ulei de măsline, avocado sau nuci. O plimbare în aer liber dimineața, pentru a ne expune la lumina naturală, poate contribui la resetarea mai rapidă a ceasului biologic. Până când politicienii de la Bruxelles vor ajunge la un acord, aceste mici ajustări rămân singura soluție pentru a trece mai ușor peste noaptea în care vom dormi cu o oră mai puțin.
Surse:
