În zilele de 31 octombrie şi 1 noiembrie 2013, în pasajul de la Universitate din Bucureşti, va avea loc o amplă acţiune de strângere de semnături pentru repunerea în funcţiune a Mocăniţiei din Valea Hârtibaciului, pe drumul ce leagă Sibiu de Agnita. La fel ca in multe alte cazuri, din anul 2001 mocăniţa Sibiu – Agnita a fost retrasă de CFR pentru că „nu mai era rentabilă” în condiţiile în care pentru multe localităţi din zonă era singura modalitate de acces spre Sibiu iar produsele industriale şi agricole de pe toată valea erau transportate cu trenurile de marfă. Mai mult decât atât în anul 2006 CFR SA prin administratorul S.A.A.F. SA a încercat să vândă linia la fier vechi fiind salvată în ultimul moment prin includerea ei în lista monumentelor istorice.
,,Prin acţiunea din pasajul Universităţii, dorim să creştem la nivel naţional gradul de informare şi conştientizare pe tema potenţialului patrimoniului ca resursă pentru dezvoltarea zonei Valea Hârtibaciului. Vrem să strângem un număr cât mai mare de semnături, nu numai la nivel local, pentru a convinge autorităţile că turismul din zonă poate fi dezvoltat, iar un prim pas în acest sens este repunerea în funcţiune a Mocăniţe. Pentru că niciun proiect de restaurare şi dezvoltare a liniei de mocăniţă nu poate fi implementat atât timp cât situaţia proprietăţii este neclară, soluţia noastră este simplă şi naturală: linia şi clădirile trebuie să treacă din proprietatea CFR/SAAF în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu sau orice tip de asociere a autorităţilor din Valea Hârtibaciului. Abia apoi vom putea să discutăm despre viitorul acestei linii.”, afirmă Mihai Dragomir, preşedintele Asociaţiei Mioritics, care coordonează proiectul împreună cu Asociaţia pentru Tranziţie Urbană şi alte organizaţii.
La nivel european există suficiente exemple în care liniile de cale ferată folosite în scop turistic sunt un motor pentru dezvoltarea unor destinaţii turistice. Există un exemplu de bună practică şi în România, la Vişeu pe Valea Vaserului unde operează de câţiva ani o linie de mocăniţă care atrage anual peste 20.000 de turişti veniţi special să trăiască o experienţă unică.
Pe data de 10 octombrie, Asociaţia Mioritics în parteneriat cu ATU – Asociaţia pentru Tranziţia Urbană, în contextul proiectului VIVA EASTPART – “Valorizarea centrelor istorice prin îmbunătăţirea capacităţii de management pentru localităţi de mici dimensiuni aflate în zona parteneriatului Estic” a organizat o dezbatere pe tema salvării Mocăniţei, având ca invitaţi membri ai Direcţiei Judeţene de Cultură Sibiu, ai primăriei din Agnita, reprezentanţi ai SAAF SA, investitori privaţi, experţi in turism si patrimoniu şi alţi invitaţi.
Printre problemele prezentate în cadrul întâlnirii s-au semnalat următoarele: unele linii de cale ferată cu ecartament îngust din România sunt deja puse sub sechestru de ANAF, CFR SA nu este interesată de punerea lor in valoarea ci cel mult le vinde la fier vechi pentru a acoperi propriile datorii către companii private, iar linia de mocăniţă din Valea Hârtibaciului nu are o situatie clară privind proprietatea asupra gărilor sau a terenului si niciun proiect de restaurare si valorificare turistică nu se poate implementa atata timp cat această situatie nu se clarifică.
Repunerea în funcţiune a Mocăniţei este numai una dintre activităţile incluse în strategia de revitalizare pe termen lung a patrimoniului cultural şi natural din Valea Hârtibaciului. Zona respectivă face obiectul proiectului Viva East, alături de alte două zone – regiunea Tavush din Armenia şi raionul Cahul din Republica Moldova. Scopul proiectului este să aducă un plus valoare zonelor est-europene cu un potenţial cultural şi turistic ridicat (centre istorice mici, peisaj, cultura şi identitatea locală, tradiţii), dar slab valorificat.
Până în momentul de faţă, în România au avut loc două sesiuni de workshopuri şi seminarul tematic “Planificare spaţială şi peisaj (peisaj natural, peisaj rural, parcuri, habitate, zone protejate şi centre istorice, etc.)”, care au renunit actori locali importanţi pentru dezvoltarea teritoriului: reprezentanţi ai administraţiei locale şi centrale (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Culturii, Primării, Consilii Locale şi Judeţene), membri ai Grupului de Acţiune Locală (GAL) Valea Hârtibaciului, ai corpurilor profesionale (Ordinul Arhitecţilor din România), ai organizaţiilor nonguvernamentale relevante şi profesionişti în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, culturii, dezvoltării economice şi domenii conexe. Rolul acestor întalniri a fost de a iniţia, într-un cadru organizat, dialogul între părţile interesate în dezvoltarea zonei Valea Hârtibaciului, implicând în mod direct actorii relevanţi. Se pun astfel bazele unor parteneriate locale, care să contribuie nu numai la definirea priorităţilor de acţiune şi a strategiilor de intervenţie, ci şi la implementarea acestora.
Proiectul este coordonat de catre Asociatia pentru Tranzitie Urbana – Romania, implementat in parteneriat cu Asociatia Armeana de Ecoturism si Agentia de Cooperare Transfrontaliera si Integrare Europeana din Moldova, si cu asistenta din partea partenerului stiintific Departamentul de Inginerie Civila si Arhitectura al Politehnicii din Bari, Italia. De asemenea, proiectul va pune bazele unei retele internationale, implicand experti din diverse tari europene in activitati de cercetare, dezbatere si diseminare si punand la dispozitia autoritatilor, stakeholderilor locali si publicului larg o serie de rapoarte si articole.
Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană prin intermediul programului Eastern Partnership Cultural Programme.
