Cozi imense la Zoo Ueno din Tokyo. Oamenii nu sunt acolo pentru o noutate. Au venit să-și ia adio. S-a terminat. După jumătate de secol, diplomația panda dintre Japonia și China ia sfârșit. Brusc. Și lasă un gol imens în inimile a milioane de japonezi.
Cuprins
Pleacă Xiao Xiao și Lei Lei. Gemenii născuți în 2021. Plecarea lor nu lasă în urmă doar fani cu inima frântă, ci, conform The Guardian, este un simptom clar al răcirii dramatice a relațiilor dintre cele două mari puteri asiatice. Pentru prima dată din 1972, Japonia riscă să rămână complet fără urși panda.
Ce a declanșat scandalul care încheie o tradiție de 50 de ani
La bază nu e zoologia, ci politica. Tensiunile fierbeau de mult, alimentate de disputa teritorială pentru insulele Senkaku. Picătura care a umplut paharul? O declarație a premierului conservator Sanae Takaichi. Într-o comisie parlamentară, Takaichi a sugerat că ar putea folosi forțele de autoapărare japoneze în cazul unei invazii chineze a Taiwanului, pe care a descris-o drept o „amenințare existențială” la adresa Japoniei. Reacția Beijingului a fost pe măsură: furibundă. China a acuzat-o de amestec în afacerile interne, cerând o retractare pe care Japonia nu pare s-o ofere. Coincidență? Greu de crezut. Imediat, turismul chinez s-a prăbușit. Schimburile culturale s-au anulat. Acum, tensiunile lovesc și în lumea animală.
Mai mult decât niște urși: „Barometrul” relațiilor dintre Tokyo și Beijing
Acum 50 de ani, primii panda, Kang Kang și Lan Lan, soseau ca simbol al prieteniei. Peste 7,6 milioane de oameni s-au înghesuit atunci să-i vadă. De-a lungul anilor, China a împrumutat Japoniei peste 30 de panda, prezența lor supraviețuind crizelor politice și schimbărilor de lideri. Acum, totul e diferit. „Urșii panda gigant funcționează în principal ca simboluri ale prieteniei sino-japoneze, mai degrabă decât ca motoare ale relațiilor bilaterale”, explică Rumi Aoyama, expert în relații China-Japonia la Universitatea Waseda din Tokyo. „Prezența lor aici nu îmbunătățește în sine legăturile, și nici întoarcerea lor în China nu le subminează. În schimb, ei servesc drept indicatori ai stării generale a relațiilor dintre cele două țări.”
Iar indicatorul arată furtună.
Loteria durerii: „Ne simțim pedepsiți de guvernul chinez”
Tokyo a cerut înlocuitori. Răspunsul Chinei? Rece și tăios: niciun plan pentru a trimite alți panda la Ueno. Publicația de stat Beijing Daily a fost și mai directă, citând un expert chinez: „Dacă tensiunile dintre Japonia și China persistă, China s-ar putea abține de la noi împrumuturi, iar panda ar putea să nu mai fie văzuți în Japonia.” Frustrarea publicului este palpabilă. Ca să-i poată vedea pe Xiao Xiao și Lei Lei în ultimele 12 zile, oamenii au participat la o loterie online unde doar 4.800 de persoane pe zi aveau acces, unii așteptând chiar și șase ore la coadă. „Este o rușine că asta e ultima oară când îi voi putea vedea”, a spus o femeie venită special din prefectura Saitama. „Parcă suntem pedepsiți de guvernul chinez.”
Finalul unei ere, cu gust amar
Ironia sorții… refuzul premierului Takaichi de a-și retrage vorbele i-a adus popularitate în sondaje, alimentând decizia de a convoca alegeri anticipate. O dezghețare a relațiilor pare, în acest climat, o fantezie. Întrebată dacă va vizita gemenii în noua lor casă din Sichuan, la invitația Chinei, o admiratoare a răspuns scurt: „Absolut deloc.” La zoo, pe un banner uriaș, un pui de panda mestecă bambus. Sub el, un mesaj simplu și dureros încheie o epocă întreagă: „Mulțumim, Xiao Xiao.”
