Până acum, regula simplificată era că, dacă vrei să slăbești sau să nu pui kilograme în plus, tai carbohidrații. Un studiu longitudinal de la Universitatea Harvard, desfășurat pe parcursul a 28 de ani pe peste 136.000 de subiecți, schimbă exact această idee și arată că diferența nu o face prezența carbohidraților în farfurie, ci tipul lor.
Concluzia cercetătorilor contează mai ales pentru femeile sătule de diete rigide. Ei au observat că anumite surse de carbohidrați ajută la controlul greutății, în timp ce altele favorizează îngrășarea. Asta mută discuția de la restricții dure la un echilibru pe termen lung.
Calitatea carbohidraților contează pentru o greutate optimă
Miza este oferirea unei alternative științifice la dietele restrictive. Legumele fără amidon, fibrele și cerealele integrale susțin menținerea greutății, iar calitatea lor face diferența pe parcursul anilor.
Concret, un consum de 100 de grame pe zi de legume fără amidon, cum sunt broccoli, spanacul, ardeii, roșiile, conopida sau castraveții, poate reduce creșterea în greutate în timp. Iar un plus de 10 grame de fibre pe zi, din linte, fasole, năut, semințe de chia sau mere cu coajă, contribuie în aceeași direcție prin prelungirea senzației de sațietate.
Studiul demitizează ideea că toți carbohidrații trebuie eliminați din dietă. Cerealele integrale, precum ovăzul, quinoa, orezul brun, pâinea integrală sau hrișca, ajută la controlul greutății pe termen lung pentru că aduc mai multe fibre și nutrienți în comparație cu cerealele rafinate.
Legumele cu amidon, precum cartofii, porumbul, mazărea și dovleacul, sunt considerate opțiuni sănătoase dacă sunt fierte sau coapte, prepararea prin prăjire fiind de evitat.
Carbohidrații care trebuie evitați includ cerealele rafinate, zaharurile adăugate, alimentele ultraprocesate, cum sunt chipsurile și mezelurile, dar și băuturile îndulcite, deoarece cresc rapid glicemia și riscul de îngrășare. Potrivit Mediafax, concluzia cercetării este că echilibrul, o dietă variată și calitatea carbohidraților funcționează mai bine pe termen lung decât restricțiile dure.
Ce rămâne util dacă vrei ceva sustenabil, nu o dietă de o săptămână
Studiul vine ca o alternativă clară la dietele extreme de tip keto sau low-carb sever. Nu promite scurtături și nici nu cere interdicții absolute. În schimb, îți dă o direcție mai ușor de ținut luni și ani: mai multe legume fără amidon, mai multe fibre, cereale integrale în locul celor rafinate și atenție la produsele ultraprocesate.
Universitatea Harvard are o autoritate recunoscută în analize longitudinale privind fixarea obiceiurilor. Aici este vorba despre un studiu pe termen foarte lung, nu despre o schimbare observată de la o lună la alta.
Ce nu schimbă acest studiu este bunul simț din farfurie: echilibrul rămâne mai important decât o listă de interdicții. Iar dacă ideea de „carbohidrați buni” părea până acum doar o formulă vagă, aici ea capătă exemple clare, de la ovăz și hrișcă până la linte, năut și mere cu coajă.
