Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a redus drastic traficul din malluri și a pus pe pauză vânzările de lux într-una dintre cele mai dinamice piețe din lume. Gab Waller, consultant în aprovizionarea cu produse de lux, a observat o schimbare imediată. Clienții săi din regiune, de obicei printre cei mai activi la nivel global, au încetat brusc să mai cumpere.
Clienții au luat o pauză de la cumpărături
De obicei, postările cu piese noi de la Chanel generau o cerere instantanee. Acum, lucrurile stau complet diferit. „Când am postat piese Chanel din noul sezon, clienții din regiune au întrebat de prețuri, dar nu au finalizat achizițiile din cauza incertitudinii legate de transport și călătorii”, explică Gab Waller. Schimbarea de atitudine este evidentă și directă.
Confirmarea vine tot de la ea. „Pot confirma că, de la escaladarea [războiului], clienții mei din Orientul Mijlociu au pus pe pauză achizițiile. Unii au securizat piese, dar au cerut ca livrarea să fie amânată.” Nu este vorba, la prima vedere, de probleme logistice. Waller precizează că livrările aflate deja în tranzit spre Dubai au ajuns fără probleme. Ezitarea pare să fie pur și simplu o consecință a instabilității. „Ezitarea pe care o văd este mai mult legată de incertitudine”, adaugă ea. istoria se repetă. „De obicei, aceste momente încetinesc consumul.”
O piață de 8% din totalul global
Până de curând, Orientul Mijlociu reprezenta una dintre puținele zone de creștere pentru brandurile de lux, care se confruntau cu o cerere slabă în China și cheltuieli inegale în Europa. Conform unei analize Bernstein, regiunea contribuie cu aproximativ 6% la vânzările globale de lux și a fost zona cu cea mai rapidă creștere în 2025, avansând cu 6-8% în timp ce sectorul per total stagna. Unii analiști cred că ponderea este chiar mai mare.
Luca Solca, analist la Bernstein, oferă o perspectivă mai nuanțată. „Orientul Mijlociu valorează acum aproximativ 7-8% din cererea globală de lux. Marile grupuri sunt expuse aproape în mod egal. Unele își raportează deschis vânzările în Orientul Mijlociu, în timp ce altele le includ la categoria ‘restul lumii’.”
Expunerea variază de la un brand la altul. Se estimează că Richemont și Zegna generează circa 9% din vânzări în regiune, în timp ce Ferrari obține aproximativ 7%. Giganții LVMH, Kering și Prada Group au o expunere de 5-8%, iar Moncler se numără printre cele mai puțin expuse, cu doar 2% din totalul veniturilor provenind de aici.
Turismul, motorul ecosistemului de lux
Creșterea spectaculoasă a fost alimentată masiv de turism. Doar Dubaiul a primit 19,59 milioane de vizitatori internaționali în 2025, o creștere de 5% față de anul precedent. Călătorii din țările Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) reprezintă circa 12% din achizițiile de lux tax-free din Europa, iar valoarea medie a tranzacțiilor lor este printre cele mai mari din lume, depășind frecvent 4.600 de euro.
Achim Berg, fondatorul FashionSights, subliniază dependența de vizitatori. „Orientul Mijlociu s-a poziționat ca un refugiu sigur, cu soare, tratament fiscal preferențial și infrastructură puternică. Dar afluxul de turiști este important. Dacă turiștii nu mai vin, acest lucru afectează imediat luxul.” Spre deosebire de Europa sau SUA, cumpărăturile de lux în Golf se desfășoară aproape exclusiv în malluri gigantice, precum Dubai Mall sau Mall of the Emirates. Acestea depind fundamental de traficul pietonal. „Dacă traficul scade, sistemul nu funcționează”, spune Berg tranșant.
Magazine închise și vânzări de la distanță
În zilele de după escaladarea conflictului, mai mulți retaileri internaționali și-au închis temporar magazinele. Kering a anunțat pe 2 martie că buticurile sale din Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Qatar sunt închise, o măsură similară fiind luată și de brandurile LVMH. Chiar și companii din afara luxului, precum Apple și H&M, au oprit operațiunile. Videoclipurile de pe rețelele sociale au arătat un Dubai Mall aproape gol, o imagine șocantă pentru cel mai mare centru comercial din lume.
Și totuși, cererea nu a dispărut complet. Brandurile s-au adaptat rapid. „Din ce aud, brandurile au trecut la o paradigmă de tip Covid-19, concentrându-se pe contactarea clienților și pe vânzarea de la distanță”, explică Luca Solca. „Traficul în magazine este departe de a fi zero, vânzările fiind probabil în scădere cu doar 20-30%.” La Moncler, de exemplu, traficul a scăzut, dar nu s-a prăbușit, iar echipele locale s-au orientat către comunicarea directă cu clienții. „Când traficul încetinește, brandurile se bazează mai mult pe relațiile personale cu clienții. Acesta este un aspect la care piața de lux din Orientul Mijlociu a fost întotdeauna puternică”, adaugă Achim Berg.
Deocamdată, mulți executivi din industrie încă evaluează situația, iar comentariile publice sunt limitate, mai ales că legislația din Emiratele Arabe Unite interzice criticile la adresa guvernului. Chiar dacă regiunea are o pondere relativ mică la nivel global, importanța ei era dată de potențialul de creștere. „Reprezintă doar aproximativ 5% din piața globală”, concluzionează Berg. „Dar era acel 5% care creștea.” Industria urmărește cu atenție evoluțiile. „Aceasta este în mod clar o lovitură dură pentru afacerile locale. Dar întrebarea mai mare pentru industria de lux este cât timp va dura.”
