Peste 20 de ore de negocieri tensionate între oficialii americani și iranieni, desfășurate la Islamabad în weekend, s-au încheiat fără un plan concret de a pune capăt războiului. Eșecul discuțiilor pune sub semnul întrebării fragilul armistițiu de două săptămâni agreat anterior. Ca răspuns direct, un președinte Donald Trump furios a ordonat Marinei SUA să instituie o blocadă totală asupra Strâmtorii Ormuz.
Eșecul de la Islamabad
Vicepreședintele JD Vance și Mohammad Bagher Ghalibaf, negociatorul șef al Iranului, alături de delegații masive de ambele părți, nu au reușit să ajungă la un consens. Potrivit lui Vance, care a vorbit după discuțiile maraton, totul s-a blocat în momentul în care Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, obiectivul principal al campaniei militare americane. Practic, punctul nevralgic al întregii operațiuni.
Reacția furibundă a lui Trump
Anunțul blocadei a venit duminică, printr-o postare pe platforma Truth Social. Fără ocolișuri, Trump a explicat situația. „Deci, iată, întâlnirea a mers bine, majoritatea punctelor au fost agreate, dar singurul punct care conta cu adevărat, cel NUCLEAR, nu a fost. Cu efect imediat, Marina Statelor Unite, cea mai Bună din Lume, va începe procesul de BLOCARE a tuturor Navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”.
Mai mult, președintele american a acuzat Iranul de șantaj la nivel mondial, după ce oficialii iranieni au sugerat că în strâmtoare ar putea exista mine. „ASTA ESTE ȘANTAJ MONDIAL, iar Liderii Țărilor, în special ai Statelor Unite ale Americii, nu vor fi niciodată șantajați. Am instruit, si, Marina noastră să caute și să intercepteze fiecare navă în Ape Internaționale care a plătit o taxă Iranului. Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea trecere sigură pe mări. Vom începe, si, să distrugem minele pe care iranienii le-au pus în Strâmtori”, a adăugat el.
Impact economic și un ultimatum
Într-o a doua postare, Trump a acuzat Iranul că a promis să deschidă strâmtoarea și „a eșuat cu bună știință” să o facă, provocând „anxietate, dislocare și durere” celor care depind de această rută pentru transportul de energie și alte mărfuri. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta, concret? Aproximativ 20% din petrolul și gazele din lume tranzitează această strâmtoare. Compania de logistică DHL a avertizat săptămâna trecută că transportul maritim ar putea avea nevoie de patru până la șase luni pentru a reveni la normal. Deja, în ultimele săptămâni, prețul mediu al benzinei în SUA a atins un uriaș prag de 4 dolari pe galon, iar în state precum California (unde lucrurile stau mereu puțin diferit) a depășit chiar și 6 dolari.
Mesajul final al lui Trump pentru Teheran a fost un ultimatum clar: „mai bine încep procesul de a DESCHIDE ACEASTĂ CALE NAVIGABILĂ INTERNAȚIONALĂ ȘI RAPID!”
Răspunsul Iranului nu s-a lăsat așteptat
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran a răspuns printr-o postare amenințătoare pe Twitter, afirmând că tot traficul din Strâmtoare este „sub controlul total al forțelor armate”.
Avertismentul lor a fost direct. „Inamicul va fi prins într-un vortex mortal în Strâmtoare dacă face mișcarea greșită”, se arată în postare, însoțită de un videoclip care arată nave aflate în vizor.
E drept că, ulterior, un comunicat oficial de presă al IRGC a nuanțat mesajul. Acesta preciza că navelor civile li se va permite tranzitul dacă respectă „reglementări specifice”, dar „[o]rice nave militare care intenționează să se apropie de Strâmtoarea Ormuz sub orice pretext vor fi considerate o încălcare a armistițiului și vor fi tratate cu severitate”.
China, vizată direct de tarife
Iar tensiunile nu se opresc aici. Trump și-a reînnoit amenințările cu impunerea de noi tarife de 50% pentru orice țară care vinde arme Iranului, vizând în special China. Într-o intervenție la Fox News, președintele a fost tranșant: „Dacă îi prindem făcând asta, primesc un tarif de 50%, ceea ce este o sumă uluitoare – o sumă de-a dreptul uluitoare”.
Numai că, în ciuda acestor amenințări, Trump este încă programat să viziteze Beijingul luna viitoare pentru a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping, după ce o întâlnire programată la începutul lunii aprilie a fost amânată tocmai din cauza războiului.
