Femeile care tratează sângerarea gingiilor ca pe o problemă minoră au acum un motiv în plus să nu o amâne. Un nou studiu pe animale sugerează o legătură directă. Este vorba despre o bacterie, Porphyromonas gingivalis, implicată în bolile parodontale. Iar legătura pare să fie cu stenoza calcifică a valvei aortice, cea mai frecventă boală valvulară cardiacă la adulții în vârstă.

Consecința imediată ține de prevenție, nu de panică. Stenoza calcifică a valvei aortice afectează aproximativ 2%-7% dintre persoanele de peste 65 de ani, potrivit lui Chenyang Li, co-prim-autor al studiului. Vorbim despre o afecțiune întâlnită tocmai la categoria de vârstă la care sănătatea inimii devine o grijă constantă.

Boala parodontală nu era o noutate în discuțiile despre sănătatea generală. Ea fusese deja asociată cu riscuri crescute pentru artrita reumatoidă, pneumonie, diabet, boala Alzheimer și alte boli cardiovasculare. Noutatea acestui studiu este că propune un mecanism mai clar pentru o boală cardiacă anume.

„CAVS este cea mai frecventă boală valvulară cardiacă la adulții în vârstă. Ea afectează aproximativ 2%-7% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani.”

Miza practică pentru tine este simplă. Igiena orală nu mai ține doar de estetică sau confort. Aproximativ 1 miliard de oameni la nivel mondial trăiesc cu o boală parodontală severă, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. La o scară atât de mare, orice legătură cu inima schimbă felul în care privești o inflamație gingivală lăsată netratată.

Bacteria Porphyromonas gingivalis ajunge în sânge în timpul unor gesturi obișnuite

Partea care neliniștește cel mai mult este tocmai banalitatea drumului. Porphyromonas gingivalis ar putea pătrunde în fluxul sanguin în timpul unor activități de rutină. De pildă, periajul sau mestecatul la persoanele cu sănătate orală precară, cum relatează Mediafax. Asta nu înseamnă că periajul devine periculos. Înseamnă că o gingie deja bolnavă nu rămâne neapărat o problemă locală.

„Porphyromonas gingivalis (P. gingivalis) este una dintre principalele bacterii responsabile de bolile parodontale. Ea poate pătrunde în fluxul sanguin în timpul activităților de rutină, cum ar fi periajul sau mestecatul, la persoanele cu o sănătate orală precară și a fost asociată cu mai multe boli cardiovasculare.”

În experimentul pe șoareci, expunerea repetată la P. gingivalis a dus la acumularea bacteriei în valvele aortice. A dus și la creșterea calcificării și la apariția simptomelor de stenoză aortică. Cu alte cuvinte, cercetătorii nu au observat doar prezența bacteriei, ci și modificări în valvă, exact acolo unde apare boala.

Un detaliu important vine și din tratamentul testat în experiment. Administrarea de antibiotice nu a redus efectele negative ale bacteriei asupra valvei aortice. Aici merită multă prudență, fiindcă rezultatul nu se traduce automat în recomandări pentru oameni.

Ce se știe acum și ce urmează în cercetarea bolii

Autorii au nuanțat clar limita principală a cercetării. Studiul a fost făcut pe modele animale. Deci nu dovedește că același mecanism funcționează identic la oameni. Și nici că antibioticele ar preveni această boală valvulară.

„Cu toate acestea, studiul nostru a fost realizat pe modele animale, așa că aceste descoperiri nu ar trebui interpretate ca dovezi că antibioticele pot preveni CAVS la om.”

Chenyang Li a adăugat că direcția importantă pare să fie inflamația legată de infecție. Aceasta ar putea deveni o țintă terapeutică pentru cercetări viitoare. Asta contează mai ales pentru femeile care tind să amâne controalele stomatologice când nu au o durere clară. Semnalul de acum merge spre prevenția bolilor gingivale și spre tratarea lor la timp, nu spre soluții rapide.

Ce urmează concret? Investigații suplimentare. Descoperirile sugerează că inflamația asociată infecției ar putea fi studiată mai departe ca posibilă țintă terapeutică. Până atunci, mesajul rămâne unul de bun-simț: sănătatea gingiilor merită luată în serios și discutată la timp cu medicul stomatolog.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră