Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) readuce îngrijorarea în Europa după o lungă perioadă de liniște

Franţa confirmă primele două cazuri de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS) în peste zece ani, la persoane întoarse din Peninsula Arabică. OMS raportează 19 cazuri la nivel global în 2025, inclusiv patru decese.

Un virus respirator periculos, care nu a mai fost prezent în Europa de mult timp, a revenit recent. Autorităţile sanitare din Franţa au anunțat confirmarea primelor două cazuri de MERS din ultimii peste zece ani. Cei doi pacienţi, ambii bărbaţi cu vârsta de peste 70 de ani, călătoriseră recent în Peninsula Arabică.

Diagnosticul a fost pus la începutul lunii decembrie. Aceste cazuri sunt primele importate confirmate în Franța după mai bine de un deceniu. În total, în Franța au fost raportate patru cazuri de MERS, dintre care unul a dus la deces. Specialiștii în sănătate publică subliniază importanța supravegherii continue pentru a preveni extinderea infecţiei cu virusul.

RecomandăriVânzările de lux în Orientul Mijlociu scad cu 30% din cauza conflictului

Pericolul invizibil din spatele cifrelor

MERS, provocat de coronavirusul MERS-CoV, este cunoscut pentru severitatea sa. Rata de mortalitate ajunge la aproximativ 37%, adică mult mai mare decât cea a virusului SARS-CovV-2, responsabil de COVID-19. Acest procent ridicat transformă sindromul într-un semnal de alarmă pentru autorităţi.

Totuși, spre deosebire de COVID-19, transmiterea de la om la om este mult mai redusă în cazul MERS. Virusul se transmite în principal de la cămilele dromader infectate la oameni, dar au existat și focare în spitale. Aceste infecţii virale pot avea un impact major asupra sistemului imunitar, mai ales la persoanele vulnerabile.

Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia că aceste noi cazuri din Europa arată că MERS-CoV rămâne o ameninţare în zonele unde circulă. Transmiterea de la animale la oameni continuă să apară, iar călătoriile internaţionale pot duce virusul și în alte regiuni, crescând riscul la nivel global.

RecomandăriObiceiul banal pe care Andreea Marin nu îl sare niciodată la 51 de ani. Ce face în fiecare dimineață

Apariţia cazurilor în Europa și America de Nord în această perioadă arată că există un risc constant asociat mobilităţii globale. Virusul poate ajunge rapid în alte zone prin intermediul persoanelor care călătoresc, ceea ce impune o vigilență sporită în sănătatea publică.

Măsuri rapide și investigaţii amănunțite

Autorităţile franceze au reacționat prompt. Cei doi pacienţi au fost izolați și monitorizaţi cu atenție. A fost declanșată imediat o anchetă epidemiologică pentru a limita orice posibilă transmitere secundară, inclusiv în mediul spitalicesc unde infecția cu virusul poate avea consecințe grave.

Au fost identificaţi și supravegheați toți contacții apropiaţi, atât din timpul călătoriei, cât și din mediul spitalicesc. Cei 34 de membri ai grupului turistic din care făceau parte pacienţii au fost monitorizaţi. Până la 19 decembrie, nu au apărut alte cazuri. Analizele genetice au arătat că tulpina virală era identică cu cele din Peninsula Arabică.

RecomandăriAdevărul dureros despre lupta pentru a deveni mamă la 40 de ani. Ce a descoperit o vedetă TV

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) apreciază că riscul unei transmiteri susținute în comunitate în Europa este foarte scăzut, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pozitiv, în contextul în care cazurile de sindrom respirator sever pot apărea oricând.

Bilanţul global rămâne sub observaţie

OMS a publicat date la nivel mondial: de la începutul anului 2025 până la 21 decembrie, au fost raportate 19 cazuri de MERS la nivel internaţional, dintre care patru au avut evoluţie fatală. Aceste date reflectă importanța monitorizării continue a bolilor infecțioase rare.

Dintre acestea, 17 cazuri au fost depistate în Arabia Saudită. Nu au fost identificate legături epidemiologice între aceste cazuri, fiecare fiind considerat separat.

Provocări ascunse în diagnostic și prevenţie

Chiar dacă riscul unei epidemii extinse în Europa este mic, rămân dificultăți importante. OMS avertizează că simptomele MERS pot semăna cu cele ale altor infecţii respiratorii, cum ar fi gripa sau COVID-19. Acest lucru poate duce la diagnosticare tardivă, mai ales în zonele unde MERS nu este obișnuit, iar cazurile de gripă pot fi confundate cu alte infecţii virale.

O diagnosticare întârziată poate permite transmiterea neobservată de la om la om, inclusiv în spitale. Acesta este un risc ce necesită atenţie permanentă din partea sistemului de sănătate publică.

OMS recomandă întărirea supravegherii epidemiologice, raportarea rapidă a tuturor cazurilor suspecte sau confirmate și respectarea strictă a măsurilor de control al infecțiilor în spitale și clinici pentru a preveni apariţia unor noi focare de boli infecțioase.

De asemenea, OMS sfătuiește populaţia să evite consumul de produse crude provenite de la cămile și să limiteze contactul apropiat cu aceste animale, mai ales în cazul persoanelor cu boli cronice sau sistem imunitar slăbit, pentru a preveni infecția cu virusul.

Vigilenţa devine esenţială în lipsa unor soluţii clare

Revenirea MERS în Europa, cu un risc global evaluat de OMS ca fiind moderat, reprezintă un semnal de alarmă. Ne reamintește că bolile infecțioase emergente sau reemergente pot apărea în orice moment, iar sănătatea publică trebuie să fie pregătită pentru astfel de situații.

Faptul că nu există încă un vaccin sau un tratament antiviral specific pentru MERS evidenţiază și mai mult nevoia de vigilență. Sistemele de sănătate publică trebuie să fie pregătite să depisteze și să răspundă rapid la astfel de situaţii pentru a preveni apariţia unor focare de infecție cu virusul.

O supraveghere epidemiologică solidă, raportarea transparentă și respectarea măsurilor de precauţie, mai ales în rândul călătorilor care revin din zonele afectate și al personalului medical, rămân esenţiale pentru gestionarea acestui virus respirator rar, dar cu potenţial letal ridicat.

Păstrarea vigilenței și a capacităţii de reacţie rămâne crucială, mai ales într-un context global în care mobilitatea și schimbările rapide pot avea impact asupra răspândirii bolilor infecțioase. Adaptarea rapidă și cooperarea internaţională vor juca un rol important pentru a limita efectele unor astfel de ameninţări în viitor.