Cremele, rujurile sau scruburile pe care le puneți în coș nu scapă imediat de microplastice, chiar dacă Uniunea Europeană a schimbat regulile. Motivul este mai puțin vizibil la raft: noile restricții au perioade de tranziție, iar stocurile existente pot fi vândute în continuare.

În 2023, Regulamentul Comisiei (UE) 2023/2055 a introdus restricții pentru microplasticele adăugate intenționat în cosmetice, fertilizatori și detergenți. Pentru dumneavoastră, partea importantă este calendarul: produsele de îngrijire personală care se clătesc trebuie eliminate de pe piață până la 16 octombrie 2027, cosmeticele de tip leave-on până la 16 octombrie 2029, iar produsele de machiaj până la 16 octombrie 2035. Asta înseamnă că un produs cumpărat azi poate fi perfect legal și totuși să conțină microplastice.

De ce le mai găsiți în produse pe care le folosiți zilnic

Microplasticele apar atât în produse care se clătesc, cum sunt scruburile faciale, cât și în formule care rămân pe piele, cum sunt cremele hidratante sau rujurile. Sunt adăugate pentru efecte de netezire și sclipire, adică exact acele senzații și finisaje pe care multe branduri le vând drept avantaj.

Hélène Duguy, avocat de mediu pentru organizația neguvernamentală ClientEarth, a explicat că ritmul diferă de la o categorie la alta.

„Restricția propune mai multe perioade de tranziție, în funcție de tipul de cosmetice despre care vorbim.”

Iar asta schimbă felul în care priviți eticheta. Faptul că există o lege nouă nu înseamnă că toate produsele de pe raft au fost deja reformulate. Duguy a mai spus că „Companiile vor putea încă să utilizeze stocurile rămase pe care le au, așa că microplasticele vor fi prezente pentru o vreme.”

Ce înseamnă asta pentru cumpărătoare, acum

Dacă obișnuiți să cumpărați produse după texturi, efect de blur sau particule care dau luciu, merită puțină atenție în plus. Tocmai aceste rezultate pot fi printre motivele pentru care microplasticele au fost introduse în formulă. Nu este un motiv de panică, dar este un motiv bun să nu presupuneți că un produs este deja „curat” doar pentru că vine din UE.

Pe baza informațiilor citate de Euronews, perioadele de tranziție se referă la plasarea produselor noi pe piață și le permit companiilor să folosească stocurile existente. Pentru bugetul dumneavoastră, asta înseamnă două lucruri. Pe termen scurt, veți vedea în continuare produse vechi lângă formule noi. Pe termen mai lung, schimbarea ingredientelor ar putea pune presiune pe producători, într-o industrie care oricum crește rapid: piața globală a produselor de înfrumusețare este estimată să ajungă la 590 de miliarde de dolari, adică 516 miliarde de euro, până în 2030.

Despre prețuri, datele publicate până acum nu oferă sume sau procente. Se știe însă că există un impact financiar potențial asupra producătorilor de cosmetice, iar asta este genul de cost care, de obicei, se simte când formulele se schimbă, ambalajele se actualizează și apar alternative noi.

Ce alternative există deja

Vestea bună este că microplasticele nu sunt singura opțiune tehnică. Există alternative bio-bazate, inclusiv polimeri derivați din componente vegetale necomestibile, cum sunt cojile de orez. Dacă încercați să faceți alegeri mai blânde cu mediul, acesta este detaliul care merită urmărit când brandurile vorbesc despre formule noi sau versiuni reformulate.

Iseult Lynch, chimistă de mediu și profesoară la Universitatea din Birmingham, a explicat de ce problema este mai complicată decât pare la prima vedere.

„Provocarea cu materialele plastice constă în mare măsură în aditivii din ele, deci lucrurile care sunt adăugate la aceste materiale plastice pentru a le face modelabile, utilizabile.”

Cu alte cuvinte, discuția nu stă doar în ideea de plastic, ci și în ce face acel ingredient în produs: să alunece mai bine, să uniformizeze, să dea strălucire. Când vedeți un produs nou care promite același efect, dar pune accent pe ingrediente bio-bazate, acolo poate fi una dintre schimbările reale. Aflați mai multe despre cum microplasticele au pătruns în organismul uman.

De ce contează și dincolo de trusa dumneavoastră de machiaj

Interdicția vine după ani de dezbateri și studii despre impactul microplasticelor asupra ecosistemelor acvatice și, posibil, asupra organismelor umane. Pentru cosmetice, efectul imediat este că pentru o perioadă destul de lungă produsele se vor amesteca la raft, unele cu formule vechi, altele cu soluții noi.

Dar miza europeană este mai mare. Hélène Duguy a numit această legislație „cea mai amplă restricție pe care am avut-o în Europa privind substanțele chimice, deoarece vizează un grup imens de polimeri, ceea ce este o premieră.” Ea a mai spus și că „Microplasticele au fost primul caz de test pentru alte substanțe chimice care sunt la fel de persistente și care trebuie tratate ca un grup, deoarece, evident, nu ar funcționa să ne ocupăm de polimer cu polimer.”

Asta leagă discuția de viitoarea interdicție a substanțelor PFAS, descrise ca peste 10.000 de substanțe chimice create de om. Pentru consumatoare, semnalul este clar într-un sens foarte practic: lista ingredientelor și promisiunile de sustenabilitate vor conta tot mai mult.

Dacă doriți un criteriu simplu până când rafturile se vor curăța de tot, uitați-vă cu atenție la categoriile cele mai expuse acum: scruburi faciale, creme hidratante și rujuri. Acestea intră direct în calendarul care merge de la 16 octombrie 2027 la 16 octombrie 2035.