Bebelușii hrăniți exclusiv cu lapte matern în primele șase luni de viață au avut un risc mai scăzut de a dezvolta simptome de ADHD, potrivit unui studiu norvegian, iar asocierea a fost mai puternică la fete decât la băieți.
Peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009 au fost urmăriți de cercetătorii de la Universitatea din Bergen, iar evaluările clinice au fost făcute la 3, 5 și 8 ani. Asta dă studiului o bază mare, mult peste un eșantion restrâns, și face informația relevantă mai ales pentru părinții care se uită la primele luni ca la o perioadă care poate conta și mai târziu.
Legătura observată nu s-a oprit la ideea de alăptare în general. Orice formă de alăptare a fost asociată cu o reducere a simptomelor ADHD, dar efectul a ajuns la nivelul maxim în cazul alăptării exclusive până la vârsta de șase luni. Iar diferența dintre fete și băieți a rămas vizibilă la toate vârstele evaluate: fetele alăptate au prezentat cele mai puternice asocieri de reducere a riscului.
Poate pentru o mamă care alăptează exclusiv e o confirmare în plus. Sau, la fel de firesc, pentru alta poate fi doar o informație de pus în context, fără vină și fără comparații. Studiul adaugă un argument medical la recomandările deja existente pentru primele șase luni.
Berit Skretting Solberg (psihiatru, cercetător la Departamentul de Biomedicină al Universității din Bergen și consultant principal la Spitalul Betanien) a explicat că dezvoltarea psihică nu depinde de o singură cauză.
„Este bine cunoscut faptul că simptomele și tulburările psihiatrice pot fi influențate atât de factori genetici, cât și de factori de mediu.”
Laptele matern este asociat cu dezvoltarea creierului pentru că include macronutrienți, vitamine, prebiotice, probiotice și componente imunitare biologic active. Mecanismul biologic exact prin care aceste elemente ar proteja direct împotriva ADHD nu este clarificat aici, dar direcția generală a cercetării merge spre ideea că alimentația foarte timpurie poate lăsa urme și în zona neurodezvoltării.
Durata alăptării contează pentru neurodezvoltare
Cum relatează Descopera, participantele la studiu au alăptat exclusiv, în medie, mai puțin de patru luni. Asta înseamnă cu cel puțin două luni sub recomandarea de șase luni susținută de OMS și UNICEF, diferență importantă tocmai fiindcă efectul maxim observat a apărut la pragul de șase luni, nu la media de sub patru.
„Cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp (până la șase luni), cu atât nivelul simptomelor de ADHD era mai scăzut la vârstele de trei, cinci și opt ani.”
La ce merită să te uiți în primele luni
Primele șase luni apar aici ca intervalul-cheie. Recomandarea globală pentru alăptare exclusivă există deja, iar acest studiu îi adaugă o miză care ține de sănătatea mintală, nu doar de nutriție sau imunitate. Dacă te interesează partea practică, reperul important din datele publicate nu este simplul fapt că există alăptare, ci durata alăptării exclusive până la șase luni.
Mai e un detaliu util. Studiul a urmărit copiii la 3, 5 și 8 ani, deci discuția nu se oprește la beneficiile din perioada de bebeluș. Pentru o familie, asta schimbă puțin felul în care privește începutul: alegerea alimentației din primele luni poate avea ecou și în anii în care apar primele semne de neurodezvoltare urmărite clinic.
De mâine, pentru părinții care pot și aleg această variantă, alăptarea exclusivă până la șase luni are încă un motiv concret să rămână pe listă: studiul o leagă de mai puține simptome de ADHD observate mai târziu, la 3, 5 și 8 ani.
