Aproximativ 22 de milioane de americani sunt afectați de alergii oculare, o problemă frecventă mai ales în sezonul de primăvară, care se întinde din februarie până în vară. Numai că, dincolo de polen și praf, mâncărimea ochilor poate ascunde afecțiuni mult mai serioase. Lucrurile nu sunt mereu atât de simple pe cât par la prima vedere.
Alergiile, principalul vinovat?
Cea mai comună problemă alergică oculară este conjunctivita. „Polenul, scuamele de animale, fecalele de acarieni și mucegaiul sunt toți factori declanșatori ai conjunctivitei alergice, numită și alergie oculară”, se arată într-o analiză a Harvard Health. atunci când alergenii irită ochii, organismul eliberează o substanță numită histamină pentru a se apăra. Această reacție face ca pleoapele și membrana mucoasă care protejează ochiul să se înroșească, să se umfle și, clar, să provoace mâncărime. De obicei, cei cu alergii oculare au și alergii nazale, ambele putând fi tratate cu antihistaminice, picături antialergice și comprese reci pentru a reduce umflăturile.
Când nu e vorba de polen
Dar ce te faci când problema persistă chiar și după ce ai luat medicamente? Ei bine, pot fi și alte motive. „Mâncărimea este un simptom ocular extrem de comun care poate fi cauzat de o gamă largă de afecțiuni, de la simpla oboseală la o infecție oculară”, notează specialiștii de la UCLA Health. Conjunctivita poate fi cauzată și de infecții bacteriene sau virale, iar în aceste cazuri simptomele pot dura până la trei săptămâni.
O altă cauză des întâlnită este sindromul de ochi uscat.
Această problemă apare din cauza schimbărilor hormonale legate de înaintarea în vârstă, a anumitor medicamente, a unor boli autoimune precum artrita reumatoidă sau, pur și simplu, din cauza timpului petrecut în fața ecranelor fără a clipi suficient. „Producem constant lacrimi pentru a ne umezi și lubrifia ochii. Și dacă – din orice motiv – nu producem suficiente pentru a face față, ochii se usucă foarte tare, iar asta poate provoca acea senzație de uscăciune și mâncărime”, a explicat dr. Jennifer Yu, profesor clinic asociat de oftalmologie la UW Medicine. Soluțiile includ lacrimile artificiale și închiderea periodică a ochilor pentru a le permite să se odihnească.
Afecțiuni mai puțin cunoscute
Dincolo de cauzele comune, există și afecțiuni mai puțin cunoscute de care ar trebui să fim conștienți. Două dintre acestea sunt pterigionul și blefarita. Pterigionul este o excrescență de țesut în formă de pană care apare pe cornee (stratul exterior, în formă de dom, din partea din față a ochiului). Nu se știe exact de ce se formează, dar iritația poate fi tratată cu picături de ochi, iar excrescența poate fi îndepărtată chirurgical, deși există riscul să reapară.
Iar blefarita este, o inflamație a pleoapelor. E drept că sună destul de banal, dar cauzele pot fi multiple. Blefarita cronică, cu simptome care durează luni sau chiar ani, este provocată de o igienă precară, de alergii sau de utilizarea machiajului. Simptomele apărute brusc pot fi însă rezultatul unor infecții bacteriene sau virale, al infestațiilor cu acarieni sau păduchi de gene, al unui traumatism sau al unei cantități excesive de medicamente sau suplimente.
De la igienă la boli sistemice
Și, uneori, lucrurile pot deveni și mai complicate. Pot exista condiții medicale care necesită o abordare multidisciplinară. „Mai rar, pot exista afecțiuni sistemice subiacente care necesită consultarea altor specialități medicale, precum dermatologia și reumatologia”, a explicat dr. Lee Guo, profesor asistent de oftalmologie la Johns Hopkins Medicine. „Aceste afecțiuni includ cancerul de piele, bolile țesutului conjunctiv și afecțiunile imunologice precum conjunctivita cicatricială.”
Deși blefarita nu poate fi vindecată permanent, ea poate fi gestionată prin curățarea pleoapelor, antibiotice și menținerea ochilor lubrifiați. Uneori, soluția poate veni chiar din farfurie, medicii recomandând consumul de somon și alte alimente bogate în acizi grași omega-3 (esențiali în lupta cu inflamația) pentru a ameliora simptomele.
