În multe case, seara arată la fel: el sau ea ridică ochii din telefon doar cât să răspundă scurt, apoi revine pe ecran. Pentru părinții de adolescenți, un studiu recent aduce un semnal care merită luat în serios: utilizarea problematică a rețelelor sociale la copii poate fi urmată, în anul următor, de mai multe simptome ADHD, iar efectul pare mai pronunțat la băieți.
Pe parcursul a cinci ani, cercetarea publicată în JAMA Network Open a urmărit peste 11.000 de tineri, începând de la vârsta de aproximativ 12 ani. În anii în care adolescenții aveau o relație problematică cu social media, cercetătorii au observat mai multe simptome ADHD în anul următor. Tiparul invers, în care simptomele ADHD ar împinge ulterior spre mai multe probleme legate de social media, a fost mult mai slab și mai puțin consecvent.
Aici este și partea care contează acasă, în viața de zi cu zi. Studiul nu vorbește despre simplul fapt că un adolescent stă pe o aplicație, ci despre semne precum gânduri constante despre social media sau nevoia de a folosi platformele tot mai mult. Linia fină nu pare să fie un hobby online, ci momentul în care platforma începe să-i ocupe mintea și să-i ceară mereu încă puțin timp.
Legătura a fost cea mai puternică între 14 și 16 ani, exact într-o perioadă în care sistemul de control al impulsurilor din creier este încă în dezvoltare. Pentru un părinte, asta mută atenția de la o ceartă despre telefon la observarea unui tipar: copilul pare tot mai prins de platforme și, un an mai târziu, apar mai multe probleme de atenție sau impulsivitate.
Părinții observă schimbări de atenție și impulsivitate
După un an de utilizare intensă a rețelelor sociale, părinții au raportat că ai lor copii aveau mai multe probleme de atenție și impulsivitate. Adolescenții înșiși nu au raportat aceleași schimbări. Această diferență nu primește o explicație clară aici, dar pentru familie înseamnă un lucru simplu: adultul din casă poate vedea uneori mai repede ce se schimbă în comportamentul de zi cu zi.
Și tocmai de aceea ajută să te uiți la ansamblu, nu la o singură după-amiază în care copilul este obosit sau neatent. Potrivit Medicalxpress, efectele observate au fost mici și au apărut doar pe perioade limitate. Asta cere prudență. Nu orice adolescent foarte prezent pe social media va dezvolta simptome ADHD și nici studiul nu susține concluzii clinice sau de politici publice trase în grabă.
Contextul, totuși, nu poate fi ignorat. Platformele sunt omniprezente în viața tinerilor, iar algoritmii sunt construiți tocmai ca să capteze atenția și să țină utilizatorul acolo, exploatând sistemul de recompensă al creierului. Când un copil ajunge să se gândească des la rețelele sociale sau simte nevoia să stea din ce în ce mai mult, discuția nu mai este doar despre timp de ecran, ci despre felul în care îi este ocupată atenția.
Card Memorie microSDXC SanDisk Ultra GO Android A1, 64Gb, Clasa 10 / UHS-1 U1 SDSQUGN-064G-GN6MNCumpără-52%
Memorii G.Skill Trident Z5 RGB Black Intel XMP 3.0, 32GB (2 x 16GB), DDR5-6400MHz, CL30, Dual ChannelCumpără-15%
Antena NFC - Buton Microcontact On-Off - Volum - Profil - Modul incarcare Wireless Apple iPhone 14 Pro MaxCumpărăSemnale practice pentru părinții de adolescenți
Studiul a fost realizat în SUA, unde ADHD afectează aproximativ 7 milioane de copii, adică 11,4%, iar numărul cazurilor a crescut cu 1 milion între 2016 și 2022. Datele acestea descriu dimensiunea fenomenului acolo, nu măsoară direct situația din România. Dar semnalul practic rămâne util și aici: dacă aveți acasă un adolescent de 14-16 ani care pare tot mai preocupat de social media, merită urmărite în lunile următoare schimbările de atenție și impulsivitate, mai ales fiindcă legătura observată a mers mai clar dinspre utilizarea problematică spre simptome, nu invers.
Importanța este dată de felul în care copilul se raportează la platforme, nu doar de numărul de minute petrecute. Iar pentru familie, asta schimbă un lucru concret de mâine: mai puțin focus pe interdicții aruncate la nervi și mai multă atenție la semnele care se repetă, mai ales în anii de 14-16, când studiul a găsit legătura cea mai puternică.
Citește și:
