Un virus care nu atacă direct oamenii, dar le poate fi fatal. Un agent microscopic prezent în ciuperca patogenă Aspergillus fumigatus îi oferă acesteia o rezistență mai mare și o agresivitate crescută, transformând-o într-un risc serios pentru persoanele vulnerabile. Supranumit „păpușa rusească” pentru că trăiește în interiorul ciupercii, virusul nu are capacitatea de a infecta oamenii în mod direct, însă poate cauza decese prin amplificarea severității infecțiilor fungice.
„Păpușa rusească” ascunsă în ciuperci. Virusul care nu atacă direct oamenii, dar le poate fi fatal
Specialiștii au denumit agentul A. fumigatus Polymycovirus-1, cunoscut și ca „păpușa rusească”. Prezent în interiorul ciupercii, acesta îi crește rezistența la tratament și îi sporește virulența, devenind extrem de periculos pentru pacienții cu sistem imunitar compromis sau cu boli respiratorii.
Studiile recente au arătat că virusul, numit complet A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), îi oferă ciupercii avantaje majore de supraviețuire și o capacitate mai mare de a provoca infecții. Transmiterea sporilor are loc prin inhalare și poate declanșa infecții pulmonare acute, forme cronice sau chiar aspergiloză invazivă, care se extinde dincolo de plămâni.
Cei mai expuși rămân bolnavii cu imunitate scăzută sau cu afecțiuni pulmonare. „Deși majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienții imunodeprimați și cei cu afecțiuni pulmonare rămân vulnerabili”, explică Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim și autoarea principală a studiului, citată de Live Science.
Datele publicate de autori arată amploarea problemei: Aspergillus fumigatus provoacă anual circa 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă și 1,8 milioane de infecții pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecții fungice invazive la nivel global. Mortalitatea asociată formelor invazive variază între 30% și 80%.
Teste pe animale – antiviralele reduc agresivitatea infecției
Cercetarea condusă de Rocha a folosit un model pe șoareci infectați cu tulpini de A. fumigatus purtătoare de AfuPmV-1M, ilustrând perfect scenariul „păpușii rusești”: virus în ciupercă, iar ciuperca în organism. Tulpina provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.
Administrarea de antivirale a dus la o rată mai bună de supraviețuire, o reducere a încărcăturii fungice pulmonare și niveluri virale mai scăzute, comparativ cu grupul netratat. Practic, vizarea virusului a dus la scăderea severității bolii.
Rezultatele contrazic o cercetare publicată în 2020, care sugera că eliminarea virusului ar agrava infecția. Rocha atribuie diferențele metodologiei diferite folosite pentru a obține tulpini fără virus. Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, a salutat studiul ca fiind „complet nou” și „un pas important pentru înțelegerea capacității de virulență a acestei ciuperci, cu potențial de a extinde concluziile și la alți patogeni umani”.
Mai mult, analizele au indicat că sub tratament antiviral ciupercile s-au reprodus mai greu și au produs mai puțină melanină – pigment asociat cu rezistența și agresivitatea sporilor.
Virusul nu are cum să infecteze direct nici șoareci, nici oameni, din lipsa receptorilor necesari. Rocha precizează și specificitatea restrânsă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”.
Cum acționează mecanismul ascuns
Cercetătorii bănuiesc că AfuPmV-1M susține supraviețuirea ciupercii prin modificarea procesării ARN-ului, ceea ce amplifică răspunsul la stres și crește producția de proteine. În experimente, celulele imune umane au distrus mult mai greu tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.
Dacă antiviralele folosite la testele pe șoareci vor fi confirmate ca eficiente și la oameni, o nouă direcție de tratament ar putea apărea: slăbirea ciupercii prin atacarea virusului, pentru ca imunitatea sau antifungicele clasice să o elimine mai ușor.
Rocha consideră posibil ca și alți patogeni fungici să ascundă viruși similari, care le cresc rezistența. Echipa sa analizează în continuare mecanismele implicate. „Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigații. Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicație detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfășoară acest proces”, a declarat cercetătoarea.
Pe scurt, virusul prezent în Aspergillus fumigatus poate avea consecințe grave pentru persoanele vulnerabile, dar cercetările actuale dezvăluie posibilitatea de tratamente eficiente pentru combaterea acestei probleme. Studiile continuă pentru a înțelege mai bine mecanismele de acțiune și pentru a dezvolta strategii terapeutice îmbunătățite împotriva acestei ciuperci periculoase.
Sursa: Aici
