Da, această descoperire ajută să înțelegem mai bine de ce constipația și durerea abdominală apar atât de des împreună. Mai ales în afecțiuni precum sindromul de colon iritabil. Un studiu făcut pe șoareci și publicat pe serverul bioRxiv indică faptul că un grup precis de neuroni din intestin, cei care poartă markerul genetic Pdyn, ar putea coordona în același timp mișcările colonului și felul în care este percepută durerea.
Stimularea prin lumină a acestor neuroni Pdyn în colonul izolat de șoareci a accelerat înaintarea materiilor fecale. Asta contează. Intestinul era studiat ex vivo, separat de corp, deci fără semnale venite de la creier sau de la măduva spinării. Pe scurt, cercetătorii au vrut să vadă ce poate face intestinul „pe cont propriu”, prin propria rețea nervoasă. Acel sistem nervos enteric pe care îl auzim adesea numit „al doilea creier”.
Pentru cine se luptă cu balonare, crampe sau episoade în care tranzitul și durerea par să se încurce unul pe altul, miza nu e deloc mică. Descoperirea deschide o pistă concretă pentru afecțiuni care pot afecta serios viața de zi cu zi, de la constipația cronică la sindromul de colon iritabil. Un tratament nou nu există încă.
Cum reacționează neuronii Pdyn la șoarecii vii
La șoarecii vii, însă, tabloul a fost mai complicat. Activarea acelorași neuroni nu a schimbat cantitatea de reziduuri eliminate. Dar a declanșat comportamente asociate cu durerea, cum ar fi încremenirea și contractarea mușchilor din jurul ochilor. Tocmai aici apare partea care merită urmărită: aceleași celule par legate și de tranzit, și de disconfortul abdominal, chiar dacă mecanismul exact rămâne neclarificat.
Cercetarea a fost condusă de dr. Daniel Verbaro de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis. Cum relatează ScienceAlert Descopera, echipa lui a urmărit rolul acestor neuroni Pdyn din sistemul nervos enteric.
Mai există un detaliu. Neuronii Pdyn exprimă receptori pentru citokine încă din stare de sănătate, ceea ce sugerează că ar putea reacționa direct la inflamațiile din organism. Asta oferă o posibilă legătură între inflamație, tranzit și durere, exact triada care face multe tulburări digestive atât de greu de dus, deși nu s-a demonstrat încă același efect la pacienți.
Ce poți lua practic din acest studiu, fără să sari la concluzii
Noi, femeile, știm cât de ușor ajung simptomele digestive să strice o zi întreagă. Partea utilă aici este să privești descoperirea ca pe o explicație în plus, nu ca pe o soluție deja disponibilă. Studiul a fost făcut pe șoareci. Și deși cercetătorii au identificat și la om neuroni enterici similari, încă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma dacă au același rol în durere sau în diverse tulburări.
Speranța reală vine din direcția cercetării. Oamenii de știință caută o țintă precisă în „al doilea creier”, iar asta poate conta pe viitor pentru tratamente mai bine orientate către simptome care apar frecvent împreună.
„Experimentele noastre ex vivo oferă cea mai puternică dovadă în acest sens. Colonul fiind separat de corp, acesta nu mai primea semnale de la creier sau de la măduva spinării, permițându-ne să vedem ce pot face celulele nervoase intestinale pe cont propriu.”
Citește și:
- Burnout sau conflict de valori? Un specialist explică diferența. Nu orice epuizare la job înseamnă burnout
- Pulchra pariază pe calitate într-o piață plină de noutate rapidă. Ce câștigi tu dacă promisiunea ține
- Ținutele sport personalizate ale lui Timothée Chalamet. Chrome Hearts semnează aparițiile spectaculoase.
