Mâncatul după cină, asociat cu un risc de boli ale ficatului cu până la 30% mai mare

Publicat: 19 octombrie 2026, 19:54Actualizat: 19 octombrie 2026, 19:54

Farfurie cu resturi alimentare – Foto: Sami Aksu / Pexels

Persoanele care au spus că mănâncă după cină au avut un risc cu 20%-30% mai mare de a dezvolta boli ale ficatului decât cele care nu aveau acest obicei. Rezultatul provine dintr-un studiu observațional: cercetătorii au identificat o asociere, fără să demonstreze că gustările târzii provoacă boala.

Cercetarea publicată în Clinical Gastroenterology and Hepatology a urmărit aproape 200.000 de participanți timp de 16 ani, potrivit Prevention. Bolile analizate au inclus ciroza și boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută mai ales ca boala ficatului gras. Consumul de alimente după cină a fost definiția folosită pentru mâncatul târziu.

Participanții și-au descris singuri obiceiurile alimentare, inclusiv momentul meselor. Melissa Mroz-Planells, purtătoare de cuvânt a Academy of Nutrition and Dietetics, atrage atenția că programul de somn și calitatea generală a alimentației ar putea contribui la asocierea observată.

Pentru o cină întârziată de serviciu sau de programul familiei, interpretarea ei este liniștitoare: mâncatul seara nu duce automat la boli hepatice, iar o gustare ocazională nu este, în sine, nesănătoasă. Efectele pot fi diferite în funcție de persoană, cantitatea și conținutul mesei, dar și de orele de somn.

Ora de culcare oferă un reper, nu o regulă rigidă

Andrew McHill, coautor al studiului și expert în ritmuri circadiene, explică în Prevention cât de prudent trebuie interpretat rezultatul: „Deși nu putem face recomandări clinice pe baza acestei analize, rezultatele sugerează că este rezonabil să evităm să mâncăm înainte de ora obișnuită de culcare sau târziu în noapte, când este posibil.”

Reperul concret pe care îl propune este, atunci când programul îți permite, o pauză de două până la patru ore între ultima masă și ora la care te culci de obicei. Acest interval rămâne o sugestie desprinsă din analiză, nu o recomandare clinică definitivă. McHill speră că cercetările viitoare vor arăta dacă schimbări mici ale orelor de masă pot proteja ficatul.

Explicația posibilă ține de ritmul circadian, adică ceasul intern care urmărește alternanța dintre zi și noapte. Despre acest mecanism, Mroz-Planells a explicat în Prevention: „Metabolismul nostru urmează un ritm circadian, iar mâncatul târziu în noapte poate perturba procesele metabolice normale.”

Perspectiva unor măsuri practice este motivul pentru care rezultatul merită investigat, a adăugat ea: „Înțelegerea modului în care ora meselor influențează sănătatea ficatului ar putea ajuta la identificarea unei alte modalități practice de a reduce riscul de boală pe termen lung.”

Mecanismul nu a fost demonstrat prin această analiză. McHill spune însă că ritmul zi-noapte merită luat în considerare și în raport cu alimentația și mișcarea, nu doar cu somnul. El invocă și amploarea bolilor hepatice: acestea ar afecta până la 30% din populația Statelor Unite, o estimare care se referă la această țară.

Dincolo de ficat, Mroz-Planells explică faptul că mesele copioase aproape de culcare pot agrava refluxul acid și pot favoriza consumul unui surplus de calorii. Alimentația în timpul nopții biologice, când organismul se pregătește pentru somn, poate influența și reglarea glicemiei, cu posibile creșteri sau oscilații ale zahărului din sânge.

Dacă nu poți muta cina mai devreme, recomandările ei vizează obiceiurile asupra cărora ai control:

Mese echilibrate pe parcursul zilei, cu alimente bogate în fibre și proteine slabe sau vegetale, care pot ajuta la prevenirea foamei excesive seara.
Activitate fizică regulată și somn suficient, alături de atenție la calitatea generală a alimentației.
Limitarea băuturilor îndulcite și a excesului de alcool, alte componente importante pentru sănătatea ficatului.

Mroz-Planells recomandă o rutină pe care o poți menține în programul tău de muncă și de familie, fără ore de masă impuse rigid.

Analiza cercetătorilor de la Oregon Health & Science University a reunit date din trei cercetări naționale: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study. Asocierea a fost observată în toate cele trei seturi de date.

Autorul principal, Robert Wilechansky, hepatolog la aceeași universitate, participă acum la un studiu clinic în care momentul meselor este monitorizat direct. Cercetarea verifică dacă mutarea consumului de alimente mai devreme îmbunătățește sănătatea ficatului la persoane cu ficat gras. American Association of the Study of Liver Diseases Foundation sprijină acest studiu.