Știi momentul ăla când pui ochii pe o geantă de piele absolut superbă și simți că trebuie să o ai? Generația noastră schimbă rapid regulile jocului, iar felul în care privim luxul astăzi ne dă deja indicii despre viitorul modei. Grupul Kering, gigantul care deține branduri iconice precum Gucci, Balenciaga și Saint Laurent, a anunțat recent că va reduce utilizarea pielii naturale cu 30 de procente până în 2028. Este o mișcare uriașă pentru o companie unde pielea reprezintă încă 49 la sută din veniturile globale.
Gândește-te puțin la ce înseamnă asta în practică. Dincolo de vitrinele strălucitoare, miza este uriașă pentru planetă, iar tăcerea asurzitoare a marilor case de modă în fața noilor legi europene ne limitează direct opțiunile de a cumpăra asumat și informat.
Ce s-a întâmplat de fapt până acum? Ei bine, Comisia Europeană tocmai a decis să excludă importurile de piele din noua sa lege anti-defrișare (EUDR), o decizie care a stârnit un val de reacții. Iar asta în condițiile în care Europa este o piață imensă, importând anual piele bovină în valoare de 1,3 miliarde de euro.
RecomandăriCele mai eficiente uleiuri naturale pentru hidratarea pielii taleSecretul din spatele deciziilor europene
Într-o analiză detaliată publicată recent de Wwd, aflăm că asociațiile din industria pielăriei au făcut presiuni masive pentru această excludere. Și au cam reușit. Argumentul oficial a fost că pielea este doar un „produs derivat” cu valoare economică mai mică față de carne, iar trasabilitatea ar fi prea complicată.
Dar specialiștii de mediu văd lucrurile complet diferit. Să fim serioase, industria nu funcționează din acte de caritate.
„Au repetat practic acest mesaj că pielea nu este legată de defrișări, în ciuda dovezilor covârșitoare contrare din anii de muncă de investigație și cercetare care arată că pielea are o legătură foarte directă cu defrișările ilegale la scară largă, inclusiv în teritoriile indigene.” – Rubens Carvalho, director adjunct la Earthsight
Cifrele sunt de-a dreptul alarmante. Numai în 2025, grupul Kering a folosit aproximativ 38.000 de tone de piei de vacă și oaie. Iar datele globale arată că am pierdut 4,3 milioane de hectare de pădure tropicală primară în același an. Asta înseamnă cam 11 terenuri de fotbal pe minut, pur și simplu rase de pe fața pământului pentru expansiunea agricolă.
RecomandăriSfaturi naturale pentru o frumusete fabuloasa a pieliiImpactul real asupra garderobei noastre
Industria de prelucrare a pielii aplaudă însă relaxarea regulilor. Edoardo De Paola, secretarul general al COTANCE (grupul european al industriei de tăbăcire), susține că tăbăcarii europeni operează la standarde foarte înalte.
„Comisia a rectificat un defect fundamental care a existat de când propunerea EUDR a fost prezentată pentru prima dată, confirmând ceea ce logica a sugerat de mult: transformarea unui produs secundar al animalelor în piele nu stimulează defrișările.” – Edoardo De Paola, Secretar General COTANCE
Numai că organizațiile independente nu cumpără deloc această scuză. Emma Håkansson, director fondator al Collective Fashion Justice, este mult mai tranșantă pe subiect.
„Pielea este un co-produs profitabil al industriei cărnii; nu este un produs secundar lipsit de valoare. Industria pielăriei nu operează ca o organizație caritabilă de deviere a deșeurilor și trebuie să își asume responsabilitatea pentru defrișările, distrugerea mediului, suferința animalelor și încălcările drepturilor asupra terenurilor indigene asociate cu defrișările din lanțurile sale valorice.” – Emma Håkansson, Director Fondator Collective Fashion Justice
Și da, decizia de la Bruxelles se va simți direct și la noi. Când reglementările europene devin opționale, gențile și pantofii care ajung pe rafturile mall-urilor din București sau Cluj vin la pachet cu aceeași lipsă de transparență privind sursa materialelor.
RecomandăriCharisma Carpenter, actrița din Buffy, apariție în costum de baie la 55 de ani. Imagini după scandalul de la Hollywood.Ce alternative avem cu adevarat
Calculele arată că, în Brazilia, producția de piele pentru mai puțin de 10 genți poate duce la defrișarea a 10.000 de metri pătrați de teren. Este un preț invizibil pe care îl plătim la fiecare achiziție.
Iar lipsa de acțiune a brandurilor mari, precum LVMH, Tapestry sau Prada Group, care au refuzat să comenteze situația, nu face decât să ridice și mai multe semne de întrebare. O coaliție de ONG-uri a avertizat deja industria modei că reputația le este în joc și că scuza „ne-am bazat pe asigurările furnizorului” nu va mai funcționa în fața consumatorilor moderni.
Imaginează-ți cum ar fi ca data viitoare când îți reînnoiești garderoba să poți alege asumat materiale reciclate sau biomateriale de generație nouă. Kering face deja pași în această direcție, promitând că alternativele ar putea reprezenta 40% din materialele lor până în 2035. Mingea este acum în terenul brandurilor, care trebuie să decidă dacă vor continua să se ascundă în spatele unor legi permisive sau vor face curățenie reală în propriile lanțuri de aprovizionare.
