Grăsimea brună transformă energia în căldură. Ce știm despre activarea ei prin frig

Publicat: 19 octombrie 2026, 18:31Actualizat: 19 octombrie 2026, 18:31

Celule de grăsime brună – Foto: turek / Pexels

Persoanele cu grăsime brună activă au avut mai rar depresie, anxietate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare într-o analiză a datelor medicale provenite de la peste 100.000 de oameni. Rezultatul arată o asociere, fără să demonstreze că acest țesut protejează direct împotriva afecțiunilor respective.

Cercetarea, publicată în revista Nature și prezentată de CSID, este observațională și retrospectivă: cercetătorii au analizat date medicale deja existente, fără să testeze un tratament pentru aceste boli. Factori care țin de biologie sau de stilul de viață ar putea contribui, la rândul lor, la diferențele observate.

Legătura cu sănătatea mintală extinde direcțiile de cercetare. Până acum, atenția s-a îndreptat mai ales spre contribuția acestui țesut la menținerea temperaturii corpului, reglarea zahărului din sânge și utilizarea energiei.

O posibilă explicație a asocierii cu depresia și anxietatea este starea metabolică în general mai favorabilă a persoanelor cu grăsime brună activă. Aceasta ar putea contribui indirect la o probabilitate mai mică de tulburări psihice, dar explicația rămâne o ipoteză.

Grăsimea brună folosește energia pentru a produce căldură

Diferența față de grăsimea albă este funcția: cea albă păstrează energia în lipide, în timp ce țesutul brun o utilizează pentru încălzirea organismului. Producerea căldurii poartă numele de termogeneză. Excesul de țesut adipos alb este asociat cu un risc metabolic crescut.

Grăsimea brună are numeroase mitocondrii și o proteină numită UCP1, care permite conversia energiei în căldură. Procesul poate consuma glucoză și acizi grași aflați în sânge, un posibil mecanism al legăturii cu sănătatea metabolică.

La adulți, principalele zone în care se găsește acest țesut sunt:

regiunea gâtului;
zona situată deasupra claviculelor;
toracele.

Multă vreme s-a considerat că țesutul brun aproape dispare după copilărie. Cercetările începute în 2009 au arătat însă că o parte dintre adulți îl păstrează funcțional.

Temperaturile joase îi pot intensifica activitatea, deoarece corpul îl folosește pentru a genera căldură. Cercetătorii investighează și influența mișcării, precum și a unor mecanisme hormonale. Pentru confirmarea unor beneficii clinice ale stimulării sale sunt necesare cercetări suplimentare.

Dacă te interesează activarea prin frig, limita practică este aceasta: expunerea la temperaturi scăzute nu are eficacitate demonstrată ca tratament pentru anxietate, depresie sau diabet. Stimularea țesutului brun nu face parte, în prezent, din intervențiile medicale recomandate de rutină.