Unde poți cere sprijin psihologic pentru copil și ce opțiuni există la revenirea la muncă

Publicat: 27 octombrie 2026, 13:08Actualizat: 27 octombrie 2026, 13:08

Pentru copilul tău, poți solicita sprijin psihopedagogic prin cabinetele școlare sau prin centrele județene de asistență educațională. Dacă este student, poate cere consiliere psihologică și terapie în cadrul universității. Pentru adulții care revin la serviciu după un concediu medical îndelungat există și forme de sprijin profesional, cu limite care țin de sector și de angajator.

Sprijinul pentru elevi începe la cabinetul școlar

Potrivit Edupedu.ro, raportul OCDE privind sistemul de sănătate din România în 2025 descrie asistența medicală, psihologică și logopedică gratuită oferită în școli ori în centre medicale. Aceste servicii răspund în principal nevoilor copiilor cu cerințe speciale.

Nu este însă clar câte dintre aceste servicii sunt efectiv accesibile în școli, în condițiile deficitului de specialiști în sănătate mintală, potrivit Guvernul României.

În funcție de etapa de educație a copilului, ai următoarele puncte de acces:

Pentru elevi, cabinetele școlare dedicate oferă servicii psihopedagogice. Consilierii lucrează în școli, însă numărul lor este insuficient în raport cu numărul elevilor, potrivit raportărilor Civic Labs din 2023.

Centrele județene de resurse și asistență educațională (CJRAE), respectiv Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), oferă sprijin psihopedagogic. Centrele județene organizează și logopedie, orientare profesională și consiliere pentru educația incluzivă.

Pentru studenți, unitățile psihosociale universitare sunt locul unde poate fi solicitat sprijin psihologic, inclusiv terapie.

Legislația pentru învățământul preuniversitar include măsuri împotriva violenței psihologice și a bullyingului. Raportul semnalează însă un deficit de specialiști în sănătate mintală, care afectează capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor.

Revenirea la serviciu poate fi adaptată după concediul medical

Pentru persoanele care revin după concedii medicale de lungă durată sunt disponibile planuri de reintegrare, concepute pentru trecerea către programul de lucru cu normă întreagă. Aplicarea lor nu este posibilă în toate sectoarele: unii angajatori invocă limite financiare și logistice.

În situațiile în care pot adapta activitatea, unele firme oferă următoarele variante, consemnate de Civic Labs în 2023:

Program flexibil, ca opțiune de organizare a timpului de lucru.
Redistribuirea atribuțiilor între sarcinile postului.
Telemuncă parțială, pentru o parte din activitate.

Dacă ai o dizabilitate, sprijinul profesional descris în raport include cursuri de formare și consiliere pentru ocuparea unui post. Acestea sunt disponibile atât înainte de angajare, cât și pe parcursul ei. Angajatorii pot primi subvenții când angajează persoane cu dizabilități sau din grupuri marginalizate.

Raportările indică însă că angajații cu diagnostice psihiatrice rămân adesea puțin timp în activitate după un concediu medical îndelungat, înainte de a ieși de pe piața muncii din cauza dizabilității.

Protecția la serviciu există, dar aplicarea ei are limite

Raportul descrie obligația angajatorilor de a evalua periodic riscurile profesionale și de a lua măsuri preventive, inclusiv pentru riscurile psihosociale. Acestea sunt factorii de la serviciu care pot afecta sănătatea mintală. Sindromul de stres posttraumatic este recunoscut drept boală profesională, iar burnoutul este inclus în sfera hărțuirii morale la muncă.

Documentul amintește și protecțiile introduse în 2022 împotriva discriminării și tratamentului defavorabil. Între acestea se află interdicția concedierii angajaților care au depus plângeri referitoare la discriminare ori la încălcarea drepturilor legale.

În practică, jumătate dintre angajații din România au declarat în 2020 că sunt expuși unor factori care le pot afecta sănătatea mintală, conform datelor Eurostat incluse în raport.

Sondajul european al întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER) din 2019 indică o altă limită: 64% dintre angajații din unități cu minimum 20 de salariați au declarat că nu existau proceduri împotriva hărțuirii sau bullyingului. Media Uniunii Europene era de 54%.

Raportul constată o aplicare slabă a protecțiilor, inclusiv în educație, și recomandă întărirea controalelor și colaborarea cu serviciile medicale și sociale.

Problemele de sănătate mintală apar frecvent înainte de maturitate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) prezintă estimarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): la nivel mondial, 1 din 8 persoane trăiește cu o tulburare mintală. Cifrele citate pentru anxietate și depresie sunt de 301 de milioane, respectiv peste 280 de milioane de persoane.

Între problemele frecvente ale adulților tineri, instituția enumeră anxietatea, depresia și tulburările alimentare, menționând bulimia, anorexia și dismorfia corporală.

Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH), citat de INSP, indică o prevalență mai ridicată la grupa de 18-25 de ani decât la adulții de 26-49 de ani sau la cei de peste 50 de ani. Debutul are adesea loc mai devreme: 50% dintre tulburări se declanșează până la 14 ani, iar 75% până la 24 de ani.

În România, aproximativ 22.000 de copii și tineri au un diagnostic de boală mintală, conform INSP. Anxietatea, depresia și tulburările de comportament se află între principalele cauze ale îmbolnăvirii și suferinței în rândul tinerilor.

INSP descrie tulburările mintale ca fiind între cauzele importante de deces la nivel mondial și depresia drept principala cauză globală de dizabilitate. Instituția menționează că depresia poate duce la suicid, acesta fiind asociat cu peste 700.000 de decese anual.

Pentru grupa de vârstă 15-24 de ani, suicidul ocupă locul al doilea între cauzele de deces. INSP menționează aproximativ 100 de tentative raportate pentru fiecare deces prin suicid. În clasamentele prezentate de instituție, România ocupă poziția 58 pentru rata suicidului și poziția 126 pentru depresie.

Planurile naționale nu acoperă încă toate nevoile

Raportul OCDE estimează impactul economic anual al problemelor de sănătate mintală din România la aproape 10 miliarde de euro, echivalentul a 3,8% din produsul intern brut. Aceste afecțiuni ocupă locul al doilea între cauzele anilor trăiți cu dizabilitate, iar 12% dintre nevoile medicale rămase nesatisfăcute țin de sănătatea mintală.

În România funcționează Programul Național de Sănătate Mintală, alături de Strategia Națională de Sănătate pentru 2023-2030. Raportul arată însă că nu există o strategie distinctă pentru sănătatea mintală, iar sănătatea copiilor, prevenirea suicidului și combaterea stigmatizării sunt abordate insuficient.

Strategia dedicată sănătății mintale a copiilor și adolescenților pentru 2016-2020 a inclus foarte puține prevederi despre prevenirea suicidului, fără măsuri concrete. Raportul semnalează vulnerabilitatea adolescenților și tinerilor, inclusiv evoluții îngrijorătoare privind depresia și suicidul.

După raportul Consiliului Europei din 2023 despre rele tratamente și condiții precare în spitalele de psihiatrie, a fost creat în același an un grup interinstituțional. Acesta a anunțat un plan pentru 2024-2029, destinat respectării drepturilor și demnității pacienților.

Resursele financiare și de personal insuficiente, colaborarea slabă între sectoare și lipsa unui buget separat pentru sănătatea mintală limitează aplicarea planurilor. Raportul recomandă o strategie care să implice asociațiile de pacienți și organizațiile neguvernamentale, susținută prin finanțare adecvată.

Potrivit datelor publicate în 2025 de Institutul Național de Statistică, în 2023 aveau un diagnostic psihiatric 52% dintre persoanele cu dizabilități monitorizate de instituțiile de asistență socială. Serviciile sociale sunt organizate la nivel județean, în coordonare cu autoritățile sanitare.

Pentru persoanele cu afecțiuni mintale cronice, obținerea unui grad de handicap poate permite accesul la o indemnizație lunară și la asistență socială.