O dietă bogată în pește, fructe și legume, dar săracă în zahăr și sodiu, ar putea fi cheia longevității, conform unui nou studiu. Cercetarea, realizată de oamenii de știință de la Universitatea Tufts, a analizat în premieră obiceiurile alimentare ale copiilor de centenari, persoane care împărtășesc atât genele, cât și mediul de viață cu părinții lor longevivi. Se pare că genetica explică doar 50% din variația vârstei la deces, restul fiind influențat de factori precum nutriția.
Ce au descoperit cercetătorii
Mai mulți oameni ajung acum la venerabila vârstă de 100 de ani comparativ cu generațiile trecute, ceea ce i-a determinat pe cercetători să caute secretele sănătății lor. Noul studiu a căutat tipare în stilul de viață al descendenților centenarilor, tipare care ar putea ajuta pe oricine, indiferent de moștenirea genetică, să trăiască mai mult. Iar concluziile sunt clare.
„Nutriția este un factor de impact, non-genetic, aflat sub controlul cuiva, care ar putea influența cât de mult trăiește și cât de sănătos trăiește”, a declarat Erfei Zhao, autorul studiului publicat în revista Science. Practic, ceea ce pui în farfurie contează enorm.
Un studiu de 20 de ani
Cercetătorii au început să intervieveze copiii centenarilor la Universitatea din Boston încă din 2005, când aceștia aveau în jur de 70 de ani. Acum, după 20 de ani de colectare a datelor (mulți dintre participanți au ajuns la 90 de ani), rezultatele sunt mult mai clare. Dar ce anume fac ei diferit, pe bune?
Paola Sebastiani, un alt autor al studiului, explică: „Urmărind acum descendenții centenarilor timp de 20 de ani, știm că, în grup, aceștia au înregistrat riscuri mare mai mici de accident vascular cerebral, demență, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.”
Cifrele vorbesc de la sine.
Dieta care face diferența
Constatările sugerează că urmașii părinților longevivi consumă diete mai bune pentru sănătatea metabolică, a inimii și a creierului. Comparând dieta lor cu cea a persoanelor ai căror părinți nu au trăit la fel de mult, cercetătorii au găsit o diferență semnificativă. Primii consumau cantități mai mari de pește, fructe și legume, și, în același timp, mai puțin zahăr și substanțial mai puțin sodiu.
„Aceste elemente pot reprezenta căi comportamentale care completează sau amplifică reziliența biologică moștenită”, au precizat aceștia. Numai că nu e chiar așa simplu. Nu te poți baza pe un singur aliment-minune. „Nu este vorba doar de un singur aliment și nu este vorba doar de nutriție și de a mânca sănătos pentru a atinge pragul de 100 de ani. Este o varietate de factori de mediu și genetici pe care abia începem să-i deslușim”, a completat Dr. Zhao.
Provocări și soluții pentru toți
Dincolo de cifre, cercetătorii subliniază nevoia de a educa oamenii din toate mediile socio-economice să mănânce mai multe cereale integrale și să includă în dietă mai multe fasole, tofu și alte leguminoase. E drept că nu e mereu la îndemână.
„Trebuie să găsim, si, modalități de a face mai accesibil și mai convenabil pentru oameni să mănânce mai multe fructe și legume, pește și alte alimente mai sănătoase”, a spus co-autorul studiului, Andres Ardisson Korat. accesibilitatea este esențială pentru ca aceste descoperiri să aibă un impact real la nivelul întregii populații.
Obiectivul final nu este doar prelungirea vieții, ci îmbunătățirea calității ei. „Scopul nostru nu este doar să găsim modalități de a ajuta oamenii să trăiască mai mult, ci să îi ajutăm să găsească modalități de a fi mai sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc. Cred că acest studiu în anii următori, plus alte cercetări pe care le facem, ne vor ajuta să atingem acest obiectiv pentru mai mulți oameni, indiferent de ce se află în genele lor”, a concluzionat Paola Sebastiani.
