Un grup de experți independenți a recomandat miercuri, 10 decembrie 2025, guvernului finlandez să reducă drastic numărul regiunilor care furnizează servicii de sănătate și asistență socială. Raportul propune comasarea celor 21 de regiuni existente într-un număr de 6 până la 11 unități administrative, pentru a face față deficitelor bugetare cronice și creșterii accelerate a costurilor.
Ce prevede raportul experților
Grupul de cercetători, format din profesori de la universități finlandeze și Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare (THL), a evaluat primii ani de funcționare ai reformei din domeniul sănătății implementate în ianuarie 2023. Potrivit raportului publicat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale din Finlanda, restructurarea administrativă reprezintă o condiție esențială pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale reformei.
Experții au formulat o serie de recomandări concrete. Aceștia propun ca înainte de negocierile pentru formarea guvernului din primăvara anului 2027, să fie definite criterii clare, operaționale și financiare, pentru reevaluarea structurii și numărului regiunilor de bunăstare.
De asemenea, raportul subliniază necesitatea unei coordonări mai strânse între ministerele responsabile. Potrivit documentului, ministerele trebuie să ajungă la un consens privind conducerea strategică a regiunilor și componentele cheie ale guvernanței la nivel central.
Deficite de miliarde de euro
Regiunile de servicii de bunăstare din Finlanda se confruntă cu deficite bugetare semnificative încă de la înființarea lor. Conform datelor Băncii Centrale a Finlandei, în primul an de funcționare, 2023, deficitul cumulat al acestor regiuni a atins 1,7 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB-ul țării.
Situația s-a deteriorat și în 2024. Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor raportate de Yle News, deficitul bugetar al regiunilor a crescut la aproximativ 1,8 miliarde de euro. Regiunea Finlandei de Sud-Vest, de exemplu, a raportat pierderi aproape duble față de estimările inițiale, ajungând la 160 de milioane de euro.
Legislația actuală obligă regiunile să acopere deficitele acumulate în 2023 și 2024 până în anul 2026. Guvernul condus de premierul Petteri Orpo a alocat finanțare suplimentară de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru a ajuta regiunile să își echilibreze bugetele în 2025.
Ce servicii finanțează statul
Raportul experților ridică o întrebare fundamentală pentru viitorul sistemului de sănătate din Finlanda. Potrivit Bloomberg, experții recomandă ca guvernul să decidă explicit ce servicii de sănătate vor fi finanțate din fonduri publice în viitor.
Această decizie devine urgentă în contextul îmbătrânirii populației finlandeze. Conform datelor Eurostat, ponderea persoanelor peste 65 de ani în Finlanda va crește de la 22% în prezent la 26% până în 2030 și la 29% până în 2060. Creșterea speranței de viață și reducerea natalității pun presiune enormă pe bugetul de sănătate.
În prezent, Finlanda cheltuie aproximativ 22 de miliarde de euro anual pentru servicii de sănătate și asistență socială, reprezentând circa 10% din PIB-ul țării. Cheltuielile publice acoperă aproximativ 80% din costurile totale ale sănătății, iar plățile directe ale populației reprezintă 17%.
O reformă cu o istorie complicată
Reforma sistemului de sănătate din Finlanda a fost în pregătire timp de două decenii înainte de implementarea din ianuarie 2023. Responsabilitatea pentru organizarea serviciilor de sănătate, asistență socială și servicii de urgență a fost transferată de la cele 294 de municipalități existente la 21 de noi regiuni de bunăstare, plus orașul Helsinki care își păstrează propriile structuri.
Reforma a fost considerată una dintre cele mai semnificative schimbări administrative din istoria Finlandei. Fostul premier Juha Sipilä și-a legat întregul mandat de această reformă, demisionând în primăvara anului 2019 când nu a reușit să obțină un acord politic.
Implementarea reformei a avut loc într-un moment dificil. Potrivit Observatorului European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, regiunile au început să funcționeze în perioada unei crize multiple, marcată de pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și datoria publică ridicată a Finlandei.
Probleme în furnizarea serviciilor
Evaluarea intermediară arată că reformele au produs rezultate mixte până în prezent. Pe de o parte, disponibilitatea serviciilor de sănătate și asistență socială a rămas în mare parte la același nivel ca înainte de reformă. Calitatea serviciilor și accesul echitabil s-au îmbunătățit, iar criteriile pentru acordarea serviciilor au fost armonizate.
Pe de altă parte, există diferențe semnificative între regiuni în ceea ce privește disponibilitatea și modernizarea serviciilor individuale. Profesorul Harri Jalonen de la Universitatea din Vaasa, unul dintre autorii raportului, a coordonat evaluarea implementării reformei la nivelul fiecărei regiuni.
Serviciile de salvare și intervenție în situații de urgență s-au îmbunătățit de la începutul reformei, potrivit raportului. Cu toate acestea, în centrele urbane în creștere, îmbunătățirile nu au ținut pasul cu schimbările demografice.
Recomandări pentru finanțare
Grupul de experți propune modificări ale modelului de finanțare pentru a încuraja măsurile preventive și eficiente din punct de vedere al costurilor. Conform raportului, regiunile care acumulează noi deficite în 2025, dar care au planuri detaliate aprobate de guvern, ar trebui să primească o prelungire a termenului de acoperire a deficitelor până în 2028.
Ca recomandare pe termen lung, experții propun creșterea responsabilității financiare proprii a regiunilor. Aceasta ar putea include introducerea dreptului de a percepe taxe locale, dacă se optează pentru o variantă cu autonomie regională mai puternică.
Secretarul permanent al Ministerului Sănătății, Veli-Mikko Niemi, a declarat că implementarea unei reforme de această amploare trebuie evaluată în mod regulat. Potrivit acestuia, reforma a schimbat fundamental modul în care serviciile de sănătate finanțate public sunt organizate, furnizate și plătite.
Ce urmează pentru Finlanda
Experții au identificat trei scenarii posibile pentru viitorul sistemului de sănătate finlandez. Prima variantă presupune regiuni cu un statut de autonomie și mai puternic. A doua se bazează pe dezvoltarea modelului actual. A treia implică o conducere mai fermă din partea guvernului central.
Raportul subliniază importanța unei abordări sistematice a reformei, care să depășească mandatele parlamentare. Aceasta poate fi realizată prin creșterea cooperării între partidele politice.
Datoria publică a Finlandei a atins 82,1% din PIB în 2024, conform Statistics Finland, depășind valoarea de referință din Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. Deficitul general al guvernului a fost de 4,4% din PIB, peste limita de 3% impusă de regulile UE.
Contextul economic dificil face ca deciziile privind sistemul de sănătate să devină și mai presante. Economia Finlandei a rămas în urmă față de restul zonei euro și față de celelalte țări nordice în 2024, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut mai accentuat decât în țările vecine.
