Până acum, grijile cu banii erau privite mai ales ca o povară. Afectau somnul, stresul sau starea de zi cu zi. Un nou studiu mută însă discuția mult mai departe. Dificultățile financiare care se adună în timp ar putea accelera îmbătrânirea creierului. Iar legătura apare chiar înainte de bătrânețe, la 53 de ani.
Spre deosebire de episoadele ocazionale de lipsuri, venitul scăzut persistent a contat aici cel mai mult. Aproximativ una din șase persoane din studiu s-a încadrat în această categorie. Aceasta a fost definită ca prezența în ultimii 20% ai veniturilor de cel puțin două ori. La aceste persoane au apărut performanțe cognitive mai slabe la vârsta de 53 de ani. Scanările făcute mai târziu, la 69-71 de ani, au arătat o sănătate mai precară a creierului.
Asta nu înseamnă că orice perioadă grea financiar îți trasează automat viitorul. Mesajul important e altul. Acumularea de ani dificili pare să conteze mai mult decât o cădere punctuală. Într-o perioadă în care costul vieții apasă pe tot mai multe gospodării, ideea devine foarte concretă.
Studiul a fost publicat în revista „Innovations in Aging” de experți de la University College London. Acesta a analizat date de la 2.759 de persoane din Marea Britanie, toate născute în 1946. Cum relatează Independent, cercetarea se adaugă unui număr tot mai mare de studii care leagă factorii socio-economici de sănătatea pe termen lung, inclusiv de sănătatea creierului.
Efectul legăturii dintre bani și creier
Legătura dintre dificultățile financiare și declinul cognitiv a fost mai puternică la bărbați. A fost mai puternică și la persoanele care au avut o copilărie defavorizată și la cele purtătoare ale unei variante genetice care crește riscul de Alzheimer. Efectul nu este exclusiv masculin. Doar că, în acest studiu, a fost mai pronunțat la bărbați.
Detaliile despre testele cognitive folosite la 53 de ani nu sunt precizate în materialul disponibil. Nici scanările cerebrale nu sunt explicate mai departe. Astfel, studiul nu detaliază ce a însemnat concret „sănătate mai precară a creierului”.
Dr. Jacques Wels, de la Unitatea pentru sănătate și îmbătrânire pe tot parcursul vieții la UCL, spune că diferența apare când privești viața în ansamblu, nu doar un moment izolat.
„Majoritatea studiilor privind îmbătrânirea cognitivă analizează dificultățile financiare doar la un singur moment în timp. Studiul nostru, care folosește date de pe parcursul mai multor decenii, ne permite să vedem că acumularea de greutăți de-a lungul multor ani este cea legată de cele mai proaste rezultate în materie de sănătate cognitivă, mai degrabă decât episoadele ocazionale de adversitate.”
Sprijinul social poate preveni demența
Miza trece de bugetul unei familii. Cercetările sugerează că aproximativ 45% din cazurile de demență la nivel global ar putea fi prevenite sau întârziate. Cum? Prin abordarea factorilor de risc modificabili. Dacă sărăcia cronică intră în această ecuație, sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar putea avea efect și în prevenirea declinului cognitiv. Nu doar în echilibrarea unei luni grele.
Profesorul Praveetha Patalay, de la UCL, leagă exact aceste două planuri, cel social și cel de sănătate.
„Descoperirile noastre sugerează că sprijinirea persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare și reducerea sărăciei cronice ar putea contribui, de asemenea, la prevenirea declinului cognitiv și a cazurilor de demență în viitor.”
Contextul nu este deloc mic. Studiul apare într-o criză globală a costului vieții. Acum, un număr record de gospodării resimte presiunea cheltuielilor. În Marea Britanie, demența este principala cauză de deces. Asta face ca discuția despre prevenție să nu mai pară deloc abstractă.
Dr. Richard Oakley, director asociat de cercetare și inovare la Alzheimer’s Society, rezumă poate cel mai clar de ce subiectul merită luat în serios.
„Acest studiu este o reamintire că demența nu este doar o problemă de sănătate, ci și una socială și economică. Se adaugă la dovezile tot mai numeroase că factorii care ne modelează sănătatea creierului încep cu mult înainte de apariția oricăror simptome de demență.”
Citește și:
- Analiza cauzelor plecării lui Meghan Markle din monarhia britanică. O nouă carte detaliază dificultățile de adaptare.
- Suki Waterhouse, despre dificultățile emoționale după naștere. Confesiunea actriței validează experiența multor mame
- Din 2013, tulburarea de comunicare socială este recunoscută separat
