De ce pot lăcrima ochii chiar din cauza uscăciunii, la începutul toamnei, și când e cazul să mergi la medic

Adaugă Lyla ca sursă preferată în Google

La începutul toamnei, ochii tăi pot începe să usture, să se înroșească sau chiar să lăcrimeze mai mult, deși problema reală este tot uscăciunea. Aerul mai uscat, vântul, alergiile sezoniere și orele lungi petrecute în fața ecranelor pot destabiliza pelicula lacrimală.

În primele săptămâni de toamnă, scăderea umidității din aer se suprapune cu trecerile dese între exterior și încăperi cu aer condiționat, încălzire sau ventilatoare. Dacă jetul de aer bate direct spre față, evaporarea lacrimilor se poate accelera, iar simptomele apar mai repede, uneori abia spre după-amiază.

Pelicula lacrimală dezechilibrată provoacă usturime și lăcrimare

Pelicula lacrimală care protejează suprafața ochiului nu înseamnă doar apă. Ea conține apă, mucus și componente uleioase, iar când acest echilibru se strică, lacrimile se evaporă prea repede sau nu mai lubrifiază suficient. De aici apar usturimea, senzația de corp străin sau de „nisip” în ochi, mâncărimea, roșeața, sensibilitatea la lumină, oboseala oculară și vederea încețoșată.

Un detaliu care te poate deruta este că uscăciunea oculară poate da exact efectul opus celui așteptat: lăcrimare reflexă. Ochii produc lacrimi, dar acestea nu au neapărat aceeași capacitate de a menține suprafața oculară lubrifiată mai mult timp, așa că poți avea ochii umezi și, în același timp, senzația clară de uscăciune.

Și statul mult cu ochii în telefon, la computer sau la televizor intră în ecuație. Privitul la ecran nu usucă direct ochiul, dar reduce frecvența clipitului, iar clipitul este cel care întinde lacrimile pe suprafața ochiului. O zi la birou le poate aduna pe toate: aer mai uscat, climatizare, ecran și clipit mai rar, cum relatează CSID.

Schimbările mici din jurul tău pot reduce disconfortul

Dacă simptomele sunt ușoare, ajută să nu mai lași aerul condiționat, ventilatorul sau aeroterma orientate direct spre ochi. În zilele cu vânt, ochelarii pot limita iritația, iar ecranul așezat puțin sub nivelul ochilor poate reduce evaporarea lacrimilor, pentru că pleoapele acoperă o suprafață ceva mai mare.

Mai contează și aerul din casă. Mayo Clinic recomandă, în general, o umiditate între 30%-50% în locuință; atât aerul prea uscat, cât și cel prea umed pot crea probleme. Iar dacă lucrezi multe ore la laptop, pauzele regulate și clipitul conștient, repetat de mai multe ori, pot ajuta.

Pentru simptome ușoare, lacrimile artificiale fără prescripție pot fi o opțiune, dar merită să te uiți atent la etichetă. Unele produse cu conservanți pot irita ochii când sunt folosite foarte frecvent, iar picăturile destinate exclusiv reducerii roșeții nu sunt același lucru cu picăturile lubrifiante. Și, foarte important, frecarea ochilor poate agrava iritația.

Nu orice disconfort de sezon înseamnă automat boală de ochi uscat, dar nici nu e bine să pui totul pe seama vremii. Începutul toamnei poate accentua simptomele la persoanele predispuse, însă trecerea de la temperaturile ridicate de la sfârșitul verii la zile mai răcoroase nu provoacă singură această problemă.

Dacă uscăciunea persistă, apare frecvent sau se agravează, consultul oftalmologic devine important, pentru că pot exista și alte cauze, inclusiv anumite medicamente, modificări hormonale, boli autoimune, afecțiuni ale pleoapelor sau probleme ale glandelor care contribuie la pelicula lacrimală. Același pas contează și când apar durerea oculară, modificările persistente ale vederii, sensibilitatea importantă la lumină, senzația de corp străin sau vederea încețoșată care nu trece.

Citește și: