Cum reclami bullyingul care îți afectează copilul și unde ceri ajutor dacă școala nu oprește agresiunile

Publicat: 13 octombrie 2026, 13:16Actualizat: 13 octombrie 2026, 13:16

Poți cere conducerii școlii să intervină când copilul tău este umilit, amenințat sau agresat de colegi, printr-o sesizare scrisă și înregistrată. Dacă siguranța lui este în pericol, poți solicita ajutorul autorităților fără să aștepți răspunsul școlii.

Copilul poate vorbi despre ce i se întâmplă cu un angajat al școlii în care are încredere: învățătorul, dirigintele, un profesor, consilierul școlar, directorul sau un alt membru al personalului. Poate relata faptele verbal sau în scris. Nu este obligat să se adreseze întâi dirigintelui și nici să stea față în față cu acel coleg care îl agresează.

Pornește de la faptele petrecute, inclusiv cele online

Procedura aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6.235/2023 definește bullyingul ca formă de violență psihologică. Încadrarea presupune acțiuni fizice, verbale, relaționale sau cibernetice intenționate și repetate, într-un context greu de evitat pentru victimă. Între copiii implicați există un dezechilibru de putere, iar comportamentele creează o atmosferă intimidantă, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare.

Umilirea repetată, amenințările, excluderea din grup și loviturile sunt fapte de semnalat. Procedura acoperă incidentele din incinta școlii, activitățile școlare sau extrașcolare organizate de profesori în afara ei și activitățile școlare desfășurate online.

Hărțuirea online, numită cyberbullying, poate lua mai multe forme:

Mesaje prin care copilul este amenințat.
Zvonuri sau fotografii răspândite pentru a-l discredita.
Conturi create pentru ridiculizarea lui.
Folosirea identității copilului în mediul online.
Excluderea deliberată din grupurile de comunicare.

O ceartă izolată între copii aflați în poziții comparabile nu înseamnă automat bullying: pot lipsi repetarea și dezechilibrul de putere. Școala are însă responsabilitatea să evalueze și un asemenea incident și să intervină în funcție de natura și gravitatea lui.

Scrie sesizarea astfel încât fiecare incident să poată fi verificat

Ca părinte, poți depune o sesizare separată la conducerea școlii. Așa cum arată Capital, forma scrisă și înregistrarea oficială îți permit să urmărești măsurile luate și răspunsurile primite. Poți cere confirmarea înregistrării și un răspuns scris despre gestionarea situației.

În sesizare, include informațiile și dovezile pe care le ai:

Când și unde s-a petrecut fiecare incident.
Ce s-a întâmplat și în ce au constat comportamentele agresive reclamate.
Cine sunt persoanele implicate și cine ar fi putut vedea faptele.
Mesajele, fotografiile, capturile de ecran și orice alte materiale care sprijină reclamația.
Ce ai sesizat anterior și ce răspunsuri ți-a dat școala.
Ce măsuri ceri pentru ca elevul să fie protejat și agresiunile să nu se repete.

Nu trebuie să stabilești tu încadrarea juridică a faptelor înainte să le raportezi. Analizarea incidentelor reclamate revine instituției.

Violența poate fi raportată și anonim, inclusiv prin mecanismele asociate Ordinului nr. 4.200/2025. O reclamație asumată și înregistrată oficial face însă mai ușoară urmărirea demersurilor școlii.

Dacă școala refuză să îți înregistreze reclamația, o poți trimite la adresa oficială de e-mail a instituției sau prin poștă, cu confirmare de primire. Păstrează dovada transmiterii, ca să poți arăta când ai sesizat instituția.

Școala trebuie să oprească agresiunea și să protejeze copilul

Când violența este în desfășurare, personalul școlii trebuie să o oprească, să îndepărteze pericolul și să separe copiii implicați. O urgență medicală impune solicitarea asistenței de specialitate, inclusiv prin 112 când împrejurările o cer.

Discuția cu elevul afectat trebuie purtată calm, fără acuzații, intimidare sau umilire. Personalul trebuie să limiteze intervievarea repetată, pentru a evita revictimizarea, adică expunerea copilului la o nouă suferință prin felul în care este gestionat cazul.

Fiecare situație raportată trebuie documentată. Școala trebuie să păstreze confidențialitatea informațiilor și să protejeze identitatea celor implicați, fără să transmită detaliile persoanelor care nu au atribuții în soluționarea cazului.

Poți cere supraveghere sporită în spațiile unde au avut loc agresiunile și reducerea situațiilor de contact care ar putea expune copilul unor noi incidente. Măsurile se adaptează împrejurărilor concrete în care s-au petrecut faptele.

Sprijinul poate include consiliere individuală sau de grup și recomandarea unei intervenții psihologice, dacă este necesară. La cererea ta, poate fi analizată și mutarea copilului în altă clasă, cu respectarea condițiilor legale. Mutarea nu înlătură obligația școlii de a cerceta incidentele și de a aplica măsurile corespunzătoare.

În cazurile grave, poți solicita direct intervenția autorităților

Repetarea actelor de violență de mai mult de trei ori într-o lună este unul dintre criteriile de încadrare a unui caz ca formă gravă. Nu este însă un prag pe care trebuie să îl aștepți: o singură agresiune poate necesita intervenție urgentă dacă există vătămări, amenințări serioase sau alte împrejurări care afectează siguranța copilului.

În cazurile grave care implică minori, directorul trebuie să sesizeze de urgență serviciul 119 și să informeze inspectoratul școlar. Dacă există indicii ale unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie anunțată Poliția.

Poți suna și tu direct la 119 pentru a raporta abuzul, neglijarea sau violența asupra unui minor, fără să aștepți finalizarea verificărilor interne. Pentru un pericol imediat privind viața, sănătatea sau integritatea copilului, apelezi 112.

Raportarea către un adult rămâne rară în experiențele online

O cercetare Salvați Copiii realizată la finalul anului 2025 arată că 60% dintre copii au fost martori la cyberbullying. Cei mai mulți aleg să ignore experiențele negative prin care trec online, iar doar 5% spun unui adult ce li se întâmplă.

În raportul organizației publicat la 1 iunie 2026, 90% dintre profesorii și consilierii școlari chestionați spun că elevii cu care lucrează sunt afectați de bullying. Analiza din toamna anului 2025 arată și o diferență între medii: frecvența ridicată a fenomenului a fost indicată de 28,1% dintre respondenții din școlile bucureștene, față de 13,4% dintre cei din școlile rurale.

Dacă școala nu intervine, te poți adresa inspectoratului

Când școala nu analizează sesizarea, minimalizează incidentele sau nu ia măsuri pentru siguranța copilului, poți reclama situația inspectoratului școlar județean. Pentru școlile din București, te adresezi Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Explică faptele și demersurile făcute până atunci. Reclamația poate fi însoțită de copia sesizării inițiale, dovada înregistrării sau transmiterii, răspunsurile primite și materialele care susțin cele reclamate.

Poți cere inspectoratului să verifice dacă au fost respectate obligațiile prevăzute de Ordinul nr. 6.235/2023 și de celelalte reglementări aplicabile. Dacă personalul școlii nu urmează procedurile obligatorii, acest lucru poate constitui abatere disciplinară.

Regula generală din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind soluționarea petițiilor prevede un răspuns al instituțiilor publice în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Dacă este necesară o cercetare mai amănunțită, termenul poate fi prelungit cu maximum 15 zile, cu informarea ta prealabilă.

Aceste termene privesc răspunsul administrativ, nu amânarea protecției copilului. Dacă agresiunile continuă sau siguranța lui este amenințată, poți sesiza autoritățile competente înainte de expirarea termenului de răspuns.

Citește și: