Dacă un copil îți spune că este agresat la școală, primul pas nu este mutarea lui imediată în altă clasă sau în altă unitate. Potrivit B1 TV (YouTube), psihoterapeutul Anca Bocancea recomandă o intervenție în ordine clară: discuția începe cu învățătorul sau dirigintele, apoi ajunge la comisia anti-bullying a școlii, care este obligată prin lege să ancheteze cazul.

Adaugă Lyla.ro ca sursă preferată în Google

Diferența contează, pentru că nu orice conflict între copii înseamnă bullying. Anca Bocancea a explicat la B1 TV (YouTube) că bullyingul este o acțiune intenționată și repetată și apare adesea într-un dezechilibru de putere. Poate fi vorba despre un copil mai mare care abuzează un copil mai mic sau despre doi-trei copii împotriva unuia singur. Când lucrurile se repetă zilnic, spune ea, atunci vorbim despre altceva decât un conflict unic sau o respingere punctuală.

Ordinea pașilor din școală începe cu profesorul și continuă cu comisia anti-bullying

În intervenția de la B1 TV (YouTube), Anca Bocancea spune că reacția utilă pentru părinte este una ierarhică. Asta înseamnă că pornești de la ce îți povestește copilul și duci mai departe cazul în școală, fără să sari direct la soluția transferului.

  • Mai întâi discuți cu învățătorul sau cu dirigintele despre ce spune copilul că se întâmplă la școală.
  • Apoi sesizezi comisia anti-bullying a școlii.
  • După sesizare, comisia face o anchetă în școală.

Anca Bocancea a rezumat acest pas astfel, la B1 TV (YouTube): „în urma legii antibulling școlile sunt obligate să aibă o comisie anti bullying și atunci se merge către această comisie și se fac se face o anchetă în școală.”

Pentru un părinte, partea utilă este foarte concretă: dacă ai ajuns în punctul în care copilul descrie episoade repetate, nu rămâi doar la o discuție informală. Există în școală această comisie, iar cazul trebuie dus acolo.

Mutarea copilului poate să îl facă să simtă că el este pedepsit

Anca Bocancea spune că mutarea imediată la altă școală nu este recomandată ca primă reacție. Explicația ține de felul în care copilul poate înțelege ce i se întâmplă. „Din punct de vedere al specialistului nu este recomandat pentru că copilul rămâne cu senzația că a făcut ceva grav el.”

Asta nu înseamnă că mutarea nu apare deloc în discuție. În același dialog, ea a explicat că victima poate ajunge într-un punct de saturație și să nu își mai dorească să rămână în școala respectivă, pentru că simte că nu mai poate continua acolo.

Semnele pe care le-a enumerat sunt cele pe care merită să le iei în serios dacă apar în paralel cu ceea ce povestește copilul despre școală:

  • scăderea performanței școlare
  • somatizări, adică reacții ale corpului legate de stres
  • îmbolnăviri dese
  • lipsa de la școală

Dacă vezi repetarea agresiunii și apar aceste schimbări, discuția nu mai este despre un incident izolat între colegi. În intervenția de la B1 TV (YouTube), Anca Bocancea a pus accentul pe faptul că bullyingul trebuie observat de la primele semne și tratat în interiorul școlii prin pașii deja prevăzuți, înainte ca mutarea copilului să devină prima reacție a familiei.

Citește și:

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
FinanciarulAndrew Cullen avertizează că AI poate automatiza atacurile cibernetice și ocolirea autentificării în doi pașiNews24Ce schimbări de alimentație sunt recomandate bărbaților după 50 de ani și de ce dietele restrictive nu ajutăDolce SportMarius Corbu a rămas în afara lotului României, iar Alexandru Fieraru vorbește despre un posibil scenariu legat de UngariaGetPonySteeda a transformat un Ford Mustang de poliție pentru urmăriri, cu accent pe frânare și controlBravonetHoroscop 19 septembrie 2026. Rac și Leu prind azi ritmul bun la planuri și baniRevista IoanaUn antibiotic folosit în spitale a fost asociat cu mai multe decese în 110 studii. Ce arată și ce nu arată analiza