Dacă un copil îți spune că este agresat la școală, primul pas nu este mutarea lui imediată în altă clasă sau în altă unitate. Potrivit B1 TV (YouTube), psihoterapeutul Anca Bocancea recomandă o intervenție în ordine clară: discuția începe cu învățătorul sau dirigintele, apoi ajunge la comisia anti-bullying a școlii, care este obligată prin lege să ancheteze cazul.

Diferența contează, pentru că nu orice conflict între copii înseamnă bullying. Anca Bocancea a explicat la B1 TV (YouTube) că bullyingul este o acțiune intenționată și repetată și apare adesea într-un dezechilibru de putere. Poate fi vorba despre un copil mai mare care abuzează un copil mai mic sau despre doi-trei copii împotriva unuia singur. Când lucrurile se repetă zilnic, spune ea, atunci vorbim despre altceva decât un conflict unic sau o respingere punctuală.

Ordinea pașilor din școală începe cu profesorul și continuă cu comisia anti-bullying

În intervenția de la B1 TV (YouTube), Anca Bocancea spune că reacția utilă pentru părinte este una ierarhică. Asta înseamnă că pornești de la ce îți povestește copilul și duci mai departe cazul în școală, fără să sari direct la soluția transferului.

  • Mai întâi discuți cu învățătorul sau cu dirigintele despre ce spune copilul că se întâmplă la școală.
  • Apoi sesizezi comisia anti-bullying a școlii.
  • După sesizare, comisia face o anchetă în școală.

Anca Bocancea a rezumat acest pas astfel, la B1 TV (YouTube): „în urma legii antibulling școlile sunt obligate să aibă o comisie anti bullying și atunci se merge către această comisie și se fac se face o anchetă în școală.”

Pentru un părinte, partea utilă este foarte concretă: dacă ai ajuns în punctul în care copilul descrie episoade repetate, nu rămâi doar la o discuție informală. Există în școală această comisie, iar cazul trebuie dus acolo.

Mutarea copilului poate să îl facă să simtă că el este pedepsit

Anca Bocancea spune că mutarea imediată la altă școală nu este recomandată ca primă reacție. Explicația ține de felul în care copilul poate înțelege ce i se întâmplă. „Din punct de vedere al specialistului nu este recomandat pentru că copilul rămâne cu senzația că a făcut ceva grav el.”

Asta nu înseamnă că mutarea nu apare deloc în discuție. În același dialog, ea a explicat că victima poate ajunge într-un punct de saturație și să nu își mai dorească să rămână în școala respectivă, pentru că simte că nu mai poate continua acolo.

Semnele pe care le-a enumerat sunt cele pe care merită să le iei în serios dacă apar în paralel cu ceea ce povestește copilul despre școală:

  • scăderea performanței școlare
  • somatizări, adică reacții ale corpului legate de stres
  • îmbolnăviri dese
  • lipsa de la școală

Dacă vezi repetarea agresiunii și apar aceste schimbări, discuția nu mai este despre un incident izolat între colegi. În intervenția de la B1 TV (YouTube), Anca Bocancea a pus accentul pe faptul că bullyingul trebuie observat de la primele semne și tratat în interiorul școlii prin pașii deja prevăzuți, înainte ca mutarea copilului să devină prima reacție a familiei.

Citește și:

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
FinanciarulChristine Lagarde va pleca de la conducerea Băncii Centrale Europene pe 7 februarie 2027News24Firmele vizate de anularea unor datorii de TVA pot cere banii plătiți înapoi. Refuzul ANAF poate fi contestat în 45 de zile de la comunicareDolce SportHaas îl scoate pe Esteban Ocon din ultimele patru curse de Formula 1 și îl confirmă pe Rafael Câmara pentru debutul din BraziliaGetPonyCe verifici singur la mașină în fiecare lună și înaintea unui drum lungBravonetAngela Martini a anunțat despărțirea de Dragoș Săvulescu. Se împăcaseră la începutul anuluiRevista IoanaCopiii români din Italia intră în plafonul de 30% în funcție de cetățenie, locul nașterii și studii. Unii pot fi repartizați la altă școală