Ce mănânci în dieta nordică și ce a observat un studiu suedez despre mortalitate

Publicat: 13 octombrie 2026, 11:41Actualizat: 13 octombrie 2026, 11:41

O dietă nordică sănătoasă, bazată pe fructe, legume, cereale integrale și ulei de rapiță, a fost asociată cu un risc mai mic de deces din orice cauză într-un studiu de lungă durată făcut pe suedezi de vârstă mijlocie și vârstnici. Rezultatul este încurajator, dar nu înseamnă automat că aceeași asociere se aplică la fel în orice țară sau în orice populație.

Potrivit The Independent, studiul publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a urmărit o cohortă de suedezi de vârstă mijlocie și vârstnici timp de 24 de ani, în medie. Față de o alimentație obișnuită, respectarea unei diete nordice sănătoase a fost asociată cu o reducere a riscului de deces din orice cauză, însă relatarea nu oferă un procent pentru această reducere.

Cercetătorii studiului au rezumat rezultatul astfel: „Constatările noastre privind mortalitatea din orice cauză sunt promițătoare.”

Tot ei au avertizat că aplicarea acestor concluzii la populații cu alte caracteristici ar putea fi îngreunată, tocmai pentru că analiza s-a concentrat pe o populație din Suedia. Cu alte cuvinte, vorbim despre o asociere observată într-o cohortă suedeză, nu despre o garanție de viață mai lungă pentru oricine adoptă acest tip de alimentație.

Dieta nordică seamănă cu cea mediteraneeană, dar schimbă ingredientele-cheie

Dacă vrei să înțelegi simplu ce intră în această dietă, ideea de bază este una apropiată de modelul mediteraneean: mai multe alimente vegetale, mai puțină carne și mai puțin zahăr adăugat. Diferența vine din produsele specifice țărilor nordice.

Dieta nordică include fructe, legume, cereale integrale și ulei de rapiță, numit și ulei de canola în SUA. Pune accent pe secară, orz, ovăz, leguminoase, unele tipuri de pește și lactate cu conținut redus de grăsimi, cu mai puțină carne și mai puțin zahăr adăugat.

La sursele de fibre apar sfecla, morcovii, napii și fructele de pădure.
La cereale, accentul cade pe secară, orz și ovăz.
La grăsimi, uleiul de rapiță ia locul pe care îl are uleiul de măsline în dieta mediteraneeană.

În dieta mediteraneeană, sursele menționate pentru fibre sunt verdețurile cu frunze, roșiile și citricele, iar la cereale apar quinoa, orezul brun și grâul. Tocmai această comparație ajută cel mai mult: nu este o dietă „misterioasă”, ci o variantă regională a unei alimentații preponderent vegetale.

Cercetătorii consideră că uleiul de rapiță ar putea explica parțial rezultatele privind mortalitatea. Relatarea notează că acest ulei are unul dintre cele mai mici niveluri de grăsimi saturate dintre uleiurile folosite în gătit, iar alte studii au arătat că poate ajuta la scăderea colesterolului „rău” și la reducerea riscului de boală cardiacă.

Rezultatul nou merge în aceeași direcție cu o cercetare anterioară

Noua analiză nu vine din senin. O cercetare anterioară, publicată în septembrie precedent, a raportat o mortalitate cu 23% mai mică în rândul femeilor și bărbaților suedezi care urmau dieta nordică, față de populațiile care nu o urmau.

Dieta nordică este prezentată și ca un model alimentar cu miză mai largă decât sănătatea individuală. Ea pune accent pe alimente locale, de sezon și preponderent vegetale, specifice țărilor nordice. Reducerea consumului de carne roșie și procesată, arată relatarea, ajută sănătatea publică și reduce presiunea asupra climei, prin emisii mai mici, consum redus de energie, mai puțină poluare și mai puține defrișări.

Ce poți lua de aici, foarte practic, este structura farfuriei, nu promisiunea unei vieți mai lungi: mai multe cereale integrale, leguminoase și alimente vegetale, mai puțină carne și mai puțin zahăr adăugat, plus folosirea uleiului de rapiță ca sursă principală de grăsimi în acest model alimentar.