Gândurile despre mâncare sunt normale. Problema apare când devin atât de persistente și apăsătoare încât îți afectează concentrarea, starea de bine sau viața de zi cu zi. Acest tip de preocupare este numit „food noise”. Potrivit Prevention, termenul descrie gânduri despre mâncare mai intense și mai intruzive decât foamea, planificarea meselor sau poftele obișnuite.
Dawn Jackson Blatner, dietetician nutriționist și autoare, definește fenomenul astfel: „Food noise este reprezentat de gânduri persistente, nedorite sau apăsătoare despre mâncare, care îți afectează starea de bine.”
Discuțiile despre „food noise” s-au intensificat după ce persoane care iau medicamente agoniste GLP-1, precum Ozempic și Wegovy, au spus că aceste tratamente le-au redus gândurile despre mâncare. Un studiu publicat în iunie în JAMA Network Open confirmă efectul raportat.
Psihoterapeuta Stephanie Roth-Goldberg, care lucrează de aproape două decenii cu persoane cu tulburări de alimentație, spune că preocuparea constantă pentru mâncare nu este un fenomen nou. Medicamentele GLP-1 imită hormoni care controlează sațietatea, iar faptul că pot reduce „food noise” sugerează că nivelurile acestor substanțe au un rol. Nu există însă o explicație unică și clară pentru cauzele fenomenului.
Somnul puțin, stresul și dietele restrictive pot amplifica gândurile despre mâncare
Printre factorii care pot intensifica „food noise” se numără lipsa somnului, stresul și restricționarea alimentației.
- Privarea de somn reduce leptina, hormon asociat sațietății, și crește grelina, hormon asociat foamei, potrivit unui studiu din 2023 publicat în Obesity.
- Presiunea temporară, cum ar fi un proiect important la serviciu, poate amplifica fenomenul pe termen scurt. Stresul constant, inclusiv cel legat de insecuritatea alimentară sau discriminare, îl poate face cronic.
- Dietele restrictive, evitarea unor alimente sau grupe alimentare și ciclurile repetate de privare pot face gândurile despre mâncare mai greu de ignorat.
Roth-Goldberg explică efectul restricției astfel: „Calculezi constant un puzzle matematic ca să îți dai seama ce poți mânca, iar asta devine zgomotul alimentar.”
Gândurile intruzive pot afecta concentrarea, corpul și viața socială
Un grup de experți reunit la o întâlnire recentă a American Society of Nutrition a asociat „food noise” excesiv cu probleme mentale, fizice și sociale.
La nivel mental, ruminația legată de mâncare poate provoca suferință, anxietate, rușine și autoculpabilizare. De asemenea, poate afecta concentrarea și sentimentul de prezență. Roth-Goldberg spune: „Dacă te gândești prea mult la mâncare, este posibil să simți că nu te poți concentra. Te poate face să simți că nu ești prezentă.”
La nivel fizic, fenomenul este asociat frecvent cu supraalimentarea și tulburările metabolice. Poate duce însă și la restricționarea alimentației sau la exerciții fizice excesive, cu posibile consecințe precum probleme cardiovasculare și sănătate osoasă precară.
Gândurile intruzive despre mâncare pot îngreuna conectarea cu ceilalți, participarea la întâlniri, concentrarea asupra îngrijirii altora și îndeplinirea altor responsabilități. Blatner spune: „Ne putem folosi energia doar pentru un număr limitat de lucruri în viață, iar dacă o investim în ruminație negativă, o luăm de la toate celelalte lucruri.”
Un chestionar poate indica dacă preocuparea a devenit o problemă
Un studiu publicat anul trecut în Obesity a introdus și validat Food Noise Questionnaire, un chestionar conceput pentru profesioniștii din domeniul medical și cercetători, dar care poate fi folosit și ca autotest.
Afirmațiile din chestionar urmăresc dacă:
- te gândești constant la mâncare pe parcursul zilei;
- simți că aceste gânduri sunt greu de controlat;
- petreci prea mult timp preocupată de ele;
- îți afectează viața în mod negativ;
- te distrag de la activitățile necesare.
Dacă ești puternic de acord cu majoritatea sau cu toate afirmațiile, „food noise” poate fi o problemă pentru tine, potrivit lui Blatner. Gândurile despre mâncare și semnalele foamei sunt normale; problema apare când preocuparea devine copleșitoare și interferează cu funcționarea zilnică.
Schimbările de stil de viață sunt recomandate înaintea tratamentelor
Experții citați recomandă ca prim pas reducerea stresului, tehnici de meditație și mindfulness, îmbunătățirea somnului și evitarea dietelor restrictive.
Igiena somnului poate include respectarea unui program și păstrarea dormitorului răcoros și liniștit. Dacă dificultățile de adormire sau de menținere a somnului durează mai mult de câteva săptămâni, este recomandată o discuție cu un medic.
Recunoașterea foamei și răspunsul la aceasta pot facilita alegerile alimentare. Roth-Goldberg spune: „Când oamenii își pot da seama că le este foame și răspund foamei pe care o simt, le este mai ușor să facă alegeri alimentare.” Un dietetician autorizat sau un terapeut poate oferi ajutor.
Blatner sugerează mese regulate, bogate în proteine și fibre. Recomandarea ei este de aproximativ 30 de grame de proteine la fiecare masă și 30 de grame de fibre distribuite pe parcursul zilei.
Medicamentele GLP-1 sunt menționate printre metodele care pot ajuta, alături de antrenamentul de mindfulness și lucrul asupra imaginii corporale. Roth-Goldberg spune: „Consider medicamentele GLP-1 un buton de mute, nu o soluție.” Utilizarea lor poate elimina și semnalele utile care ghidează alegerile alimentare și poate duce la scădere în greutate chiar dacă aceasta nu a fost intenționată.
Dacă schimbările de stil de viață nu sunt suficiente și gândurile afectează funcționarea zilnică, este recomandată o discuție cu un medic, un dietetician autorizat sau un terapeut cu pregătire în tulburări de alimentație. Persoanele care cred că se confruntă cu o tulburare de alimentație pot apela la linia de sprijin National Eating Disorders Association, la numărul (800) 931-2237, sau pot trimite mesajul HOME la 741741 pentru a vorbi gratuit cu un consilier instruit în situații de criză.
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetVali Bărbulescu a anunțat la 50 de ani că va deveni tată pentru prima dată
Revista IoanaAdeverința de asigurat ar putea dispărea treptat până în 2027. Ce se schimbă la medic
FinanciarulPilonul II avea 59,2 miliarde de lei în acțiuni listate la final de mai
News24Aspirina după infarct și angioplastie rămâne importantă. Ce arată un studiu pe pacienți tratați cu prasugrel
Dolce SportUniversitatea Craiova a ajuns la acord pentru împrumutul lui Heri Tavares, blocajul e la salariu
GetPonyPonderea românilor care nu își permit o mașină a scăzut la 8,1% în 2025, dar rămâne peste media UE
