Un studiu prezentat la cea de-a 42-a Reuniune Anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie indică faptul că, după 49 de ani, nu doar calitatea ovulelor este relevantă în obținerea unei sarcini, ci și modificările uterine legate de vârstă. Femeilor care iau în considerare fertilizarea in vitro (FIV) cu ovule donate, studiul le transmite că șansele nu dispar, dar așteptările necesită o ajustare realistă.
Diferențele observate în practică sunt evidente: rata de sarcină clinică a scăzut de la 54,0% la femeile de 35-40 de ani, la 42,6% la cele de peste 49 de ani. Mai important pentru decizia de tratament, ratele nașterilor vii au coborât de la 46,2% la 31,7%, iar ratele avorturilor spontane au urcat de la 24,2% la 37,6%. Aceasta înseamnă că, deși tratamentul cu ovule de la donatoare rămâne o opțiune cu rezultate semnificative, după 49 de ani apar limitări pe care înlocuirea ovulului nu le poate compensa integral.
Studiul a analizat 2.760 de transferuri unice de blastociști efectuate la 1.774 de femei tratate cu ovule de la donatoare, între martie 2021 și decembrie 2024, de cercetătorii de la IVIRMA Global Research Alliance din IVI Roma, Italia. Dimensiunea lotului este importantă: nu este vorba despre cazuri izolate, ci despre un set amplu de tratamente, suficient pentru a ridica o discuție serioasă în cabinetul medicului.
Ovulele donate ajută, dar nu „resetează” complet fertilitatea
Multă vreme, ideea fundamentală a fost simplă: dacă problema principală a vârstei este ovulul, atunci un ovul tânăr de la donatoare ar trebui să rezolve o mare parte din ecuație. Dr. Beatrice Crestani, autor principal, afirmă că noile rezultate complică această presupunere.
„Timp de mulți ani, îmbătrânirea reproductivă a fost considerată în primul rând o problemă ovariană, ceea ce înseamnă că, dacă înlocuiești ovulele mai în vârstă cu ovule de la donatoare, practic «resetezi» ceasul reproductiv. Descoperirile noastre sugerează că imaginea este mai complexă.”
Dacă luați în calcul această variantă, ovulele donate nu își pierd valoarea, însă nu trebuie privite ca o garanție că vârsta nu mai contează. Aceasta este valabil în special după 49 de ani.
Dr. Beatrice Crestani explică în mod direct concluziile cercetătorilor.
„Ovulele de la donatoare depășesc în mod clar problema calității ovulelor, iar rezultatele rămân foarte bune pentru multe femei chiar și la vârste înaintate de peste 40 de ani. Cu toate acestea, după vârsta de 49 de ani, am observat rate mai scăzute ale nașterilor vii și rate mai mari de avort spontan, în ciuda utilizării ovulelor de la donatoare, sugerând că modificările legate de vârstă în mediul uterin pot influența, de asemenea, succesul reproductiv.”
Ce au observat cercetătorii la nivelul uterului
Unul dintre indiciile importante din studiu se referă la endometru, mucoasa uterină care trebuie să primească embrionul. Proporția femeilor cu un model endometrial trilaminar, asociat cu un uter receptiv la implantarea embrionului, a scăzut de la 94,7% în grupa de 35-40 de ani, la 81,0% la femeile de peste 49 de ani. Diferența nu este neglijabilă.
Acest aspect oferă și explicația practică a studiului: chiar dacă embrionul provine din ovule donate, uterul rămâne o parte activă a procesului. Iar atunci când receptivitatea acestuia scade, pot scădea și șansele de implantare sau de ducere a sarcinii până la naștere.
Potrivit Medicalxpress, și ratele cumulate ale nașterilor vii au coborât semnificativ odată cu vârsta, de la 80,0% la femeile de 35-40 de ani, la 62,5% la femeile de peste 49 de ani care au transferat toate embrioanele disponibile. Acest lucru este important când vă elaborați un plan realist: uneori, diferența dintre „a obține o sarcină” și „a ajunge la o naștere vie” reprezintă exact discuția pe care merită să o purtați înainte de a începe tratamentul, nu după.
Ce merită să întrebați la consultație dacă luați în calcul FIV cu ovule donate
Studiul nu propune o listă de tratamente care să inverseze îmbătrânirea uterină și nici nu oferă biomarkeri clari care să indice exact „vârsta biologică a uterului”. Profesorul Borut Kovacic, președinte-ales ESHRE, spune însă că tocmai aceasta devine o direcție importantă de cercetare: înțelegerea comunicării dintre embrion și endometru și identificarea unor biomarkeri noi ai îmbătrânirii uterine.
„În ultimii ani, eforturile de cercetare s-au concentrat pe înțelegerea proceselor care permit comunicarea bidirecțională între embrion și endometru, marcând începutul implantării. Acest studiu identifică un prag de vârstă asociat cu începutul pierderii funcției uterine. Deși acest prag este puțin probabil să fie absolut, oferă informații importante pentru pacienți și o bază valoroasă pentru cercetări viitoare menite să identifice noi biomarkeri ai îmbătrânirii uterine.”
Aceasta înseamnă că la consultație este necesară o conversație foarte concretă despre șansele de sarcină clinică, șansele de naștere vie și riscul de avort spontan pentru grupa dumneavoastră de vârstă. De asemenea, trebuie discutată diferența dintre succesul unui transfer și succesul întregului parcurs. Dacă aveți peste 49 de ani, exact acest prag apare în studiu ca o zonă unde medicii ar putea ajusta mai atent consilierea.
Mesaj de claritate, nu de panică
Aspectul pozitiv este că studiul nu afirmă că tratamentul cu ovule de la donatoare nu funcționează la vârste mai mari. Acesta arată că funcționează, dar cu rezultate mai scăzute după 49 de ani, comparativ cu vârstele de 35-40 de ani, și cu un risc mai mare de pierdere a sarcinii. Dr. Beatrice Crestani subliniază acest lucru cu claritate: pacientele nu ar trebui descurajate, dar ar trebui consiliate astfel încât să știe că ovulele donate nu elimină complet efectele îmbătrânirii reproductive.
Dacă vă aflați în această etapă a vieții, informația utilă nu este să vă alarmați, ci să intrați în discuție bine pregătită. Întrebați ce înseamnă concret pentru vârsta dumneavoastră rata de naștere vie, ce așteptări are clinica pentru transferurile succesive și cum interpretează medicul starea endometrului. Uneori, cel mai valoros lucru nu este o promisiune grandioasă, ci o imagine sinceră a șanselor.
Studiul a găsit o rată a nașterilor vii de 31,7% în grupa de peste 49 de ani, față de 46,2% la femeile de 35-40 de ani. Abstractul cercetării va fi publicat în jurnalul Human Reproduction în 2026.
