O femeie de 37 de ani, măritată și cu doi copii, a dezvăluit că a ales să întrerupă o sarcină din cauza anxietății legate de criza climatică. Femeia, care trăiește un stil de viață ecologic, s-a confruntat cu dilema morală după ce a realizat impactul pe care îl vor avea schimbările climatice asupra vieții copiilor săi, potrivit The Guardian.
Cuprins
Mărturisirea, publicată marți, 10 decembrie, a stârnit dezbateri intense online despre relația dintre preocupările de mediu și deciziile reproductive ale generațiilor tinere.
Povestea unei mame îngrijorate de viitorul planetei
Femeia explică că s-a căsătorit la sfârșitul anilor 20 și a avut rapid doi copii, de care s-a îndrăgostit instant. Cu toate acestea, admite că nu era pregătită emoțional sau practic pentru maternitate, dezvoltând anxietate postnatală.
„Am avut întotdeauna grijă de criza climatică, iar de când am copii, știind că îi va afecta pe ei mai mult decât pe mine, am devenit motivată să fac schimbări. Trăim o viață foarte verde”, a declarat femeia în scrisoarea trimisă publicației.
Transformarea ei către un stil de viață ecologic a inclus modificări drastice în consumul familiei, de la alimentație la transport și energia folosită în gospodărie.
Decizia dificilă și consecințele emoționale
Când s-a confruntat cu o nouă sarcină neplanificată, anxietatea legată de criza climatică a devenit copleșitoare. Gândul că ar aduce pe lume un alt copil într-o lume în care temperaturile cresc, fenomenele extreme devin mai frecvente și resursele se diminuează a determinat-o să ia decizia avortului.
Femeia se luptă acum să își accepte alegerea, căutând modalități de a se împaca cu decizia luată. Specialiștii recomandă consiliere psihologică pentru a procesa traumele emoționale asociate.
Fenomenul anxietății climatice în rândul părinților
Cazul nu este izolat. Studii recente arată că un număr crescând de tineri amână sau renunță la ideea de a avea copii din cauza preocupărilor legate de mediu. Fenomenul, cunoscut sub numele de „eco-anxiety” sau anxietatea ecologică, afectează în special generațiile Millennial și Z.
Cercetătorii de la Universitatea Yale au identificat că 25% dintre adulții tineri consideră criza climatică un factor major în deciziile lor reproductive. Această statistică reflectă o schimbare fundamentală în modul în care generațiile actuale percep viitorul planetei.
Statistici îngrijorătoare despre fertilitate și mediu
Un sondaj realizat în 2023 pe 10.000 de persoane cu vârste între 18 și 35 de ani a relevat că 39% se gândesc să limiteze numărul de copii din motive climatice. Dintre aceștia, 64% citează încălzirea globală ca principala preocupare.
Datele demografice confirmă tendința: ratele de natalitate din țările dezvoltate au scăzut constant, iar anxietatea climatică este considerată unul dintre factorii contribuitori.
Soluții și resurse pentru gestionarea anxietății climatice
Psihologii specializați în eco-anxietate recomandă mai multe strategii pentru gestionarea acestor sentimente. Terapia cognitivă comportamentală s-a dovedit eficientă în tratarea fobiilor legate de schimbările climatice.
Dr. Sarah Thompson, psiholog clinician specializat în anxietatea climatică, explică că „procesul de vindecare necesită timp și autocompasiune. Persoanele afectate trebuie să își permită să simtă durerea fără să se judece”.
Metode de gestionare a anxietății ecologice
Experții sugerează focalizarea pe acțiuni concrete care pot face diferența: reducerea amprentei de carbon, implicarea în activism local și conectarea cu comunități care împart aceleași valori. Aceste acțiuni pot oferi un sentiment de control și scop.
Meditația, exercițiile de respirație și limitarea consumului de știri negative despre climat pot reduce nivelul de stres. Specialiștii recomandă și găsirea unui echilibru între informare și protecția sănătății mentale.
Perspectiva experților asupra deciziilor reproductive
Bioeticienii dezbat intens impactul anxietății climatice asupra alegerilor reproductive. Unii argumentează că aceste decizii sunt înțelese și justificate, în timp ce alții susțin că soluțiile tehnologice și politicile de mediu pot ameliora situația.
Organizația Mondială a Sănătății recunoaște oficial anxietatea climatică ca o problemă de sănătate publică emergentă, necesitând abordări terapeutice specializate și suport comunitar.
Cazul dezvăluit în The Guardian ilustrează provocările complexe cu care se confruntă generațiile actuale în contextul crizei climatice și necesitatea unui sprijin psihologic adecvat pentru cei afectați de eco-anxietate.
