ADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă

Persoanele cu ADHD au avut șanse cu 48% mai mari de simptome gastrointestinale decât cele fără această tulburare, într-o analiză care a reunit peste 1,9 milioane de participanți. Rezultatul arată o asociere, nu dovedește că ADHD provoacă probleme digestive.

Revizuirea sistematică a fost realizată de cercetători de la University of Warwick și publicată în Journal of Attention Disorders. Este prima analiză de acest tip dedicată în mod special simptomelor gastrointestinale asociate cu ADHD.

Rezultatele prezentate la 27 septembrie provin din 23 de studii, selectate dintr-un total inițial de 9.613 lucrări științifice. Participanții aveau între 2 și 65 de ani și proveneau din Statele Unite, Suedia, Germania și Coreea de Sud.

Pentru a intra în analiză, studiile trebuiau să includă persoane diagnosticate cu ADHD după criteriile DSM sau ICD și să ofere date despre simptomele gastrointestinale. Cercetătorii au urmărit manifestări digestive funcționale și au exclus studiile despre boli organice diagnosticate formal, precum bolile inflamatorii intestinale.

Constipația a avut una dintre cele mai puternice asocieri

În cazul constipației, persoanele cu ADHD au avut șanse cu aproximativ 97% mai mari decât grupurile de control, adică aproape duble. Pentru sindromul de intestin iritabil (IBS), șansele au fost cu 58% mai mari.

ADHD a mai fost asociat cu durerile abdominale, diareea și indigestia. Cea mai mare diferență a apărut însă la encoprezis, eliminarea involuntară sau repetată a materiilor fecale în locuri nepotrivite, o problemă întâlnită în special la copii. Persoanele cu ADHD au avut șanse de peste patru ori mai mari de encoprezis decât cele fără ADHD.

Printre explicațiile analizate se află impulsivitatea și dificultățile de organizare a rutinei zilnice. Acestea pot influența orele meselor, alegerile alimentare și alte comportamente legate de alimentație.

Și tratamentul poate conta. Unele medicamente folosite pentru ADHD pot avea efecte adverse gastrointestinale, inclusiv constipație. Autorii consideră necesare cercetări suplimentare pentru a separa efectele asociate tulburării de cele legate de medicație sau de stilul de viață.

O altă ipoteză privește axa intestin-creier, sistemul prin care tractul gastrointestinal și sistemul nervos central comunică. Diferențele microbiomului intestinal și dereglarea funcției nervului vag sunt mecanisme posibile, dar rămân ipoteze care trebuie cercetate.

Rezultatele nu arată că schimbarea bacteriilor intestinale provoacă ADHD și nici că intervențiile asupra microbiomului pot trata tulburarea. Analiza nu susține schimbarea tratamentului pentru ADHD sau folosirea dietelor, probioticelor ori suplimentelor în acest scop fără recomandare medicală.

Pentru tine, partea practică este legată de consultație. Dacă ai ADHD și te confrunți cu episoade de constipație, dureri abdominale sau alte tulburări intestinale, aceste simptome merită aduse în discuție, deoarece pot fi trecute cu vederea când consultația se concentrează pe manifestările ADHD. Autorii consideră că medicii ar trebui să le urmărească, iar cazurile mai complicate pot necesita implicarea unui gastroenterolog sau a unui dietetician.

Următorul pas pentru cercetători este identificarea mecanismelor care leagă ADHD de simptomele gastrointestinale și stabilirea modului în care rezultatele pot fi folosite în îngrijirea pacienților.