Până nu demult, durerea era privită mai ales ca semnul clar al unei leziuni din corp, ceva ce trebuie suportat sau „dus pe picioare”. Astăzi, medicina o definește ca pe o experiență neuro-psiho-socială procesată de creier, iar ruptura importantă este alta: felul în care ai fost învățată să vorbești sau să taci despre suferință poate să schimbe chiar modul în care o trăiești.
Consecința imediată este că durerea cronică nu mai intră în categoria „trece dacă mai ai răbdare”. Asta mută discuția din zona voinței personale în zona îngrijirii reale.
Pentru multe femei, miza e foarte concretă. Dacă ai crescut cu ideea că rezistența înseamnă să nu te plângi, e ușor să tratezi durerea ca pe o probă de caracter, nu ca pe un simptom care cere ajutor.
Reflexul cultural de a suporta suferința în tăcere
Ideea că suferința trebuie îndurată nu e nouă deloc. În Egiptul Antic, durerea invizibilă era pusă pe seama zeilor și era tratată inclusiv cu piele de broască fiartă în ulei, considerată una dintre cele mai vechi forme de pansament. În Grecia Antică, Hipocrate o lega de dezechilibrul celor patru umori ale corpului.
Mai târziu, în Europa medievală, mănăstirile care funcționau și ca spitale aveau acces la opiu, dar îl foloseau limitat, pentru că suferința era văzută ca o formă de purificare spirituală. Urma acestei mentalități se vede și astăzi: explică de ce unele femei aleg să nască fără analgezice, chiar și atunci când opțiunile există.
Psihologii explică, potrivit Descopera, că „strânsul din dinți” în fața durerii este o învățare culturală. Asta deși exprimarea suferinței este un comportament uman universal, apărut tocmai pentru a obține sprijinul comunității.
Semnalul durerii persistente și rolul stresului
Dacă durerea persistă după ce problema fizică s-a vindecat, semnalul important este că nu mai vorbim doar despre țesuturi, ci despre un mecanism mai complex. Definiția actuală a durerii lasă loc pentru ceva ce multe femei simt deja pe pielea lor: stresul și anxietatea nu sunt un „adaos” psihologic, ci factori care pot amplifica durerea fizică.
De aici vine și schimbarea de perspectivă care contează în viața de zi cu zi. Durerea cronică nu înseamnă slăbiciune, exagerare sau lipsă de rezistență. Înseamnă o afecțiune care are nevoie de tratament și sprijin, inclusiv psihologic, nu de rușine sau de comparații cu ideea veche că „așa trebuie să fie”.
În perioada medievală europeană, mănăstirile aveau acces la opiu, dar îi limitau folosirea pentru că suferința era percepută ca purificare spirituală.
Citește și:
- Stilistul Dianei Ross redefinește luxul. Ugo Mozie transformă moda prin moștenire culturală.
- Anca Verma, cea mai bogată româncă din lume, a devenit mamă pentru a treia oară. Povestea familiei ei, un model de integrare culturală.
- O cultura uitata schimba totul. Povestea fermierilor care renunta la chimicale si datorii
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyDacia pregătește un Spring mai mare și mai bine echipat, dar păstrează pragul sub 18.000 de euro la lansarea din toamnă
BravonetJulia Louis-Dreyfus spune că în culisele Seinfeld izbucneau certuri. Așa s-a construit chimia serialului
Revista IoanaBrahiterapia cutanată poate fi o alternativă la operație în unele cancere de piele. Când este indicată
FinanciarulMagazinele, agențiile de turism și site-urile de vânzări trebuie să afișeze noile date ANPC pentru consumatori
News24ANPC obligă magazinele și site-urile online să afișeze datele pentru reclamații. Ce trebuie să schimbe
Dolce SportTyson Fury spune că Anthony Joshua s-a retras din meciul din noiembrie și îl provoacă pe Usyk
