Aproximativ 4% dintre cazurile raportate de cardiomiopatie takotsubo sunt declanșate de emoții pozitive. Nu de șoc sau doliu. Procentul este mic, dar ascunde o parte neliniștitoare. Simptomele pot semăna cu cele ale unui atac de cord.
Varianta numită popular „sindromul inimii fericite” apare mult mai rar decât formele declanșate de emoții negative. O femeie de 65 de ani a ajuns însă să o trăiască după nunta fiicei sale, când au apărut dureri în piept și dificultăți de respirație. Diagnosticul a fost cardiomiopatie takotsubo. Este o afecțiune în care o emoție intensă provoacă o descărcare de hormoni de stres ce deformează ventriculul stâng al inimii.
O bucurie uriașă nu este, așadar, mereu doar „prea multă emoție”. Când apar durerea în piept și lipsa de aer, tabloul ar putea mima un infarct. Diferența nu se poate stabili acasă, fără investigații. De aceea, simptomele de acest fel nu trebuie puse automat pe seama oboselii sau a agitației de moment.
Cazul scoate în evidență că afecțiunea nu se leagă doar de suferință, traumă sau doliu. Deși există și „sindromul inimii frânte”, declanșat de pierdere, ambele variante au același mecanism de bază.
Autorii studiului de caz, citați de Vice, explică mecanismul comun al celor două forme.
„Ambele afecțiuni implică activarea sistemului nervos simpatic și o creștere bruscă a catecolaminelor, dar răspunsurile neurohormonale pot diferi în funcție de valența emoțională.”
Corpul răspunde fizic la emoția extremă, chiar și când emoția este una fericită. De aici și numele popular al sindromului.
Afecțiunea a fost documentată prima dată în 1983, la Spitalul Municipal din Hiroshima. Denumirea „takotsubo” vine de la capcanele japoneze pentru caracatițe, pentru că ventriculul stâng ajunge să ia o formă asemănătoare.
Bărbații sunt mai afectați de cardiomiopatia „inimii fericite”
Există și o observație legată de cine apare mai des în această variantă. Potrivit cardiologului John Madias, un procent mai mare de bărbați suferă de „sindromul inimii fericite” comparativ cu ratele lor de „sindromul inimii frânte”.
Când merită să nu puneți totul pe seama emoțiilor
Durerea în piept și dificultățile de respirație cer atenție. Chiar dacă apar după un eveniment fericit, cum ar fi o nuntă. Fără teste medicale, nu există un mod sigur de a diferenția acest sindrom de un atac de cord real în faza de început.
Mai este ceva de ținut minte. Cercetătorii spun că procentul de aproximativ 4% ar putea însemna fie că forma aceasta este rară, fie că este subdiagnosticată. Un motiv ar fi că simptomele pot fi mai puțin severe, ceea ce nu le face însă mai puțin importante.
John Madias, cardiolog la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, a punctat că riscurile nu sunt neglijabile nici în varianta declanșată de bucurie.
„Complicațiile pe termen scurt și lung și mortalitatea ambelor subtipuri de TTS sunt similare.”
Mesajul de bun-simț rămâne acesta: emoțiile foarte intense au și un posibil cost fizic. Simptomele cardiace apărute atunci merită evaluate medical, nu minimalizate, mai ales că nu pornesc dintr-un context ce pare periculos la prima vedere.
„[Femeia de 65 de ani] așteaptă cu nerăbdare să fie martoră la cele mai fericite evenimente din viața celorlalți copii ai săi în anii următori.”
