Deschideți o aplicație. Puneți produse în coș, apăsați pe comandă și urmăriți chiar și o livrare care nu va veni niciodată. Așa funcționează noile platforme de „shopping fals” apărute în Coreea de Sud, numite și „site-uri de dopamină”, gândite să simuleze cumpărăturile online sau comandarea de mâncare fără tranzacții reale și fără livrare.
Cei care cumpără pe fond de stres sau pesimism ar putea vedea aici o alternativă mai ieftină decât un coș de cumpărături real. Un studiu recent al Tesco Bank arată că 18% dintre adulți practică „doom-spending”. Fenomenul apare mai des la tineri: 37% din Generația Z și 25% din Mileniali recunosc acest comportament.
Cu toții știm cât de ușor se lipește de o zi grea ideea că merităm „ceva mic” și cum putem ajunge, fără să ne dăm seama, la un coș mult mai mare decât cel planificat. Miza acestor aplicații este tocmai aceasta. Ele oferă senzația de navigare, alegere și anticipare, dar fără plată. Pe termen scurt, aceasta poate însemna mai puține cheltuieli impulsive. Pe termen mai lung, lucrurile se complică.
Eloise Skinner, psihoterapeut și autor, explică de ce simpla așteptare poate produce efectul căutat.
„Putem declanșa dopamina prin anticiparea sau așteptarea unui eveniment sau a unei experiențe, nu doar prin experiența în sine. Când creierul nostru prezice un rezultat plăcut, declanșează o eliberare de dopamină, iar acest lucru este implicat și în consolidare, făcându-ne mai predispuși să repetăm un comportament care activează aceste căi ale plăcerii.”
Plăcerea nu stă doar în coletul ajuns la ușă, ci și în minutele acelea în care căutați, alegeți, comparați și așteptați. Skinner spune că aceste platforme pun în mișcare exact acest mecanism, fără recompensa finală. Ea compară fenomenul, potrivit Independent, cu „window shopping”, făcut pentru entuziasm și noutate, dar fără consecințe financiare.
Când este un pansament și când devine evitare
Lowri Walsh, psihoterapeut și lector onorific la Universitatea din Lancashire, vede un posibil beneficiu clar pentru persoanele care folosesc cheltuiala ca mod de a gestiona emoții dificile.
„Dacă cineva este predispus la cheltuieli excesive ca modalitate de a gestiona emoții dificile, site-uri ca acestea ar putea fi o modalitate de a reduce consecințele pe termen scurt și de a-i ajuta să se stabilizeze, astfel încât să fie pregătiți să lucreze la ceea ce duce la acest comportament în primul rând.”
Aceasta este partea utilă, dar și cea fragilă. Când impulsul de a cumpăra apare atunci când sunteți anxios, trist sau epuizat, o comandă imaginară poate opri ieșirea banilor din cont. Nu rezolvă însă motivul pentru care ați căutat acel refugiu.
Walsh atrage atenția că riscul apare atunci când aplicația devine o altă formă de evitare. Singurătatea, anxietatea, doliul sau tristețea nu dispar doar pentru că scrollul se mută dintr-un magazin real într-unul fictiv. În cazul în care nu este atinsă cauza din spatele shoppingului compulsiv, problema se poate muta într-un alt obicei digital.
„Riscul este că [aceste aplicații] vor deveni doar o tactică de evitare, dacă cineva este deosebit de singur sau anxios, sau se confruntă cu doliu sau tristețe, ar putea deveni o modalitate de a se distrage de la asta. Dacă nu suntem dispuși să abordăm și cauza fundamentală a scrollatului și cheltuielilor noastre, shoppingul fals doar înlocuiește [problema] cu un alt tip de comportament care s-ar putea să nu fie atât de util.”
Ce oferă concret aceste platforme
În Coreea de Sud au apărut deja mai multe variante, de la Food Never Comes pentru mâncare la Dopahaul și PeykMart pentru produse diverse. Utilizatorul poate adăuga produse în coș, poate finaliza o comandă fictivă și poate urmări inclusiv o livrare imaginară.
Experiența nu este mereu convingătoare. O jurnalistă de la Independent care a testat platformele a fost descurajată de interfața aplicației Dopahaul, descrisă ca fiind apropiată de marketplace-uri precum Temu și AliExpress, și de calitatea slabă, generată de AI, a hainelor afișate.
Realismul acesta puțin straniu arată cum sunt construite aplicațiile. Pe Dopahaul, un set de haine numit „SoftSculpt ribbed co-ord set” apare ca fiind „vândut” de 28.900 de ori, dar nu este clar dacă metrica este reală sau inventată pentru a face experiența mai credibilă.
