Un băiat de 12 ani a primit un implant pentru auz la „Grigore Alexandrescu”. Medicul povestește reacția lui

Publicat: 6 octombrie 2026, 19:33Actualizat: 6 octombrie 2026, 19:33

Un băiat de 12 ani cu o malformație a urechii a primit, în 2020, primul implant activ piezoelectric cu conducere osoasă din România, numit OSIA. Operația a avut loc la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București. Medicul care l-a operat povestește acum reacția lui și dificultățile familiilor care așteaptă un astfel de dispozitiv.

Conf. dr. Adina Zamfir Chiru Anton, medic în specialitatea urechii, nasului și gâtului (ORL) la acest spital, a vorbit pentru Libertatea.ro, la cea de-a IX-a ediție a Congresului ORL pediatrie din București, despre momentul în care copilul s-a trezit în terapie intensivă. Era prima intervenție de acest fel și avea emoții. Spune că i-a citit reacția pe chip: băiatul a îmbrățișat-o, apoi au mâncat împreună bomboane de ciocolată, încălcând protocolul.

Legătura dintre cei doi a continuat după externare. Medicul spune că își transmit urări de zilele de naștere și de sărbători, iar băiatul o vizitează și stă de vorbă cu ea când revine la control.

Dispozitivul transmite vibrațiile direct către urechea internă prin os, explică medicul. Astfel, preia rolul sistemului prin care sunt transmise sunetele. Despre copiii cărora li se adresează intervenția și posibilitatea unei reconstrucții ulterioare, Adina Zamfir Chiru Anton a explicat: „Mecanismul de acțiune al acestei proteze este piezoelectricitatea. Este ceva unic care a fost elaborat pe piață cu niște rezultate excepționale. Este destinat copiilor cu malformații de conduct auditiv extern, practic nu au conductul auditiv extern și nici pavilionul, afecțiune care se cheamă atrezie de pavilion. După această intervenție, copiii văd și aud foarte bine, iar apoi se poate reconstrui și pavilionul auricular, astfel încât să aibă și un aspect perfect”.

Reconstrucția părții exterioare a urechii se face împreună cu echipa de chirurgie plastică. Medicul spune că obiectivul intervențiilor privește atât auzul, cât și integrarea copilului între colegi și evitarea răutăților legate de aspectul urechii.

După implantare urmează activarea dispozitivului, în prezența psihologului și a logopedului. Pentru unii copii, acesta este momentul în care descoperă vocea mamei, povestește medicul: o caută și se bucură că o pot percepe prin sunete.

Adaptarea include jucării muzicale folosite pentru reglarea implantului. Acestea emit sunete în registre diferite, pe care copiii încep să le asocieze cu animale și păsări: lătratul câinelui, mieunatul pisicii sau cântecul unei păsări.

Libertatea.ro atribuie cercetărilor internaționale despre sistemele OSIA următoarele rezultate:

Înțelegerea vorbirii în medii zgomotoase, precum sălile de clasă, apropiată de cea a copiilor fără deficiențe auditive. Pentru frecvențele înalte, este menționată o îmbunătățire a pragului de audibilitate, adică a nivelului de la care sunetul poate fi auzit, cu peste 30-50 de decibeli.
O durată medie de purtare de peste 10-11 ore pe zi la pacienții tineri, asociată cu fixarea stabilă și transmiterea sunetului prin os, fără presiunea asupra pielii specifică protezelor clasice pe bandă elastică.
O calitate a sunetului superioară protezelor pasive, cu progrese în recuperarea limbajului articulat și sprijin pentru ședințele de logopedie recomandate după implantare.

Decontarea dispozitivului depinde de fondurile alocate

În România se nasc anual aproximativ 400 de copii cu deficiențe auditive. Accesul la diagnostic și apoi la intervenție rămâne dificil pentru o parte dintre familii.

Adina Zamfir Chiru Anton explică faptul că unii părinți observă târziu problema, iar familiile cu venituri reduse nu continuă întotdeauna investigațiile auditive. Pentru copiii care ajung pe listele de așteptare, termenul este de aproximativ șase luni pentru prima ureche și chiar mai lung pentru cea de-a doua, potrivit medicului.

Dacă ai un copil pentru care este luat în calcul acest tip de implant, dispozitivul este decontat prin Programul Național. Numărul intervențiilor depinde însă de disponibilitatea dispozitivelor și a finanțării. Despre această limitare, medicul a avertizat: „Acest dispozitiv se ridică la prețul de aproape 20.000 de euro. Nu am făcut foarte multe intervenții din cauză că nu avem suficiente dispozitive și bani alocați prin Programul Național. Dacă ar fi să-și cumpere ei dispozitivul, ar fi extrem de costisitor. Unii oameni nu-și permit nici măcar să vină la spital… Toți oamenii sunt importanți, dar acești copii ar trebui să fie o prioritate. Dacă au sprijin, vor avea o viață normală, vor putea învăța și se vor integra în societate. Ar trebui alocate mai multe fonduri ca să acoperim listele de așteptare cât mai repede, pentru a câștiga timp. Astfel se salvează timp pentru copil și se economisesc alte fonduri cheltuite pe ședințe de logopedie și drumuri la spital”.

După intervenția din 2020, tehnica a început să fie folosită și în alte centre din țară. Din câte știe medicul, procedura se realizează în București și la Spitalul „Marie Curie”.

Conf. dr. Adina Zamfir Chiru Anton a mai transmis: „Am fost extrem de fericită și am avut foarte mari emoții, pentru că a fost prima intervenție. Eram foarte stresată ca acest copil să aibă un auz perfect. În momentul în care s-a trezit, nu-mi trebuia audiogramă sau altceva, pur și simplu expresia de pe fața lui a spus tot! M-a luat în brațe și după aceea am încălcat protocolul și am mâncat bomboane de ciocolată împreună”.