Studiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani

Publicat: 1 octombrie 2026, 17:37Actualizat: 1 octombrie 2026, 17:37

Aproximativ 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani avea semne de ateroscleroză în cel puțin o arteră, deși nu prezenta simptome și nu fusese diagnosticat anterior cu o boală cardiovasculară. Rezultatul provine dintr-un studiu internațional care a inclus 16.808 adulți aparent sănătoși.

Participanții aveau între 18 și 70 de ani, proveneau din Danemarca și Spania și nu aveau antecedente cunoscute de boală cardiovasculară aterosclerotică. În total, plăcile de aterom au fost detectate la 57,1% dintre ei, potrivit ScienceDaily. Rezultatele primei faze a studiului REACT au fost prezentate într-o sesiune Hot Line la ESC Congress 2026 și publicate simultan în The New England Journal of Medicine.

Ateroscleroza înseamnă acumularea treptată a plăcilor în interiorul arterelor. Poate evolua fără semne vizibile timp de decenii și se află la baza majorității bolilor cardiovasculare, care pot duce la infarct, accident vascular cerebral sau moarte subită. Prezența unei plăci nu înseamnă însă că persoana va dezvolta inevitabil o boală cu simptome.

Bolile cardiovasculare provoacă aproape 20 de milioane de decese anual la nivel mondial, iar ateroscleroza este responsabilă pentru majoritatea lor. Studiul arată cât de devreme poate începe procesul: prevalența a crescut constant odată cu vârsta, până la aproximativ 9 din 10 participanți din grupa 60-70 de ani.

Scorurile obișnuite au identificat doar o mică parte dintre cazurile existente

Fiecare participant a trecut prin investigații imagistice pentru căutarea plăcilor în trei zone vasculare importante:

arterele carotide din zona gâtului;
arterele femurale de la nivelul picioarelor;
arterele coronare care alimentează inima.

Cercetătorii au analizat și factorii de risc cardiovascular, biomarkerii din sânge, probe destinate studiilor omice, adică analizelor ample ale datelor biologice, și imagini ale retinei. Aceste informații au format una dintre cele mai extinse baze de date despre ateroscleroză realizate până acum.

Evaluările tradiționale, inclusiv scorul de risc cardiovascular SCORE2, au identificat numai o proporție mică dintre persoanele la care investigațiile găsiseră deja ateroscleroză silențioasă. Cu alte cuvinte, în grupul studiat, un rezultat bazat pe vârstă, tensiune arterială, colesterol și fumat nu a exclus existența plăcilor.

Studiul nu schimbă singur modul în care se face prevenția și nici nu transformă investigațiile imagistice într-o recomandare individuală. El oferă datele necesare pentru a testa dacă depistarea directă a plăcilor poate ghida prevenția mai bine decât estimarea riscului pe baza factorilor obișnuiți.

Henning Bundgaard, profesor de cardiologie la Rigshospitalet din Copenhaga, explică: „Viziunea REACT este de a transforma prevenția cardiovasculară primară printr-o abordare de medicină de precizie, bazată pe identificarea precoce a aterosclerozei.”

El adaugă: „Până acum, deciziile preventive s-au bazat pe o estimare a riscului, dar nu știam dacă boala era deja prezentă. REACT arată că ateroscleroza poate fi detectată cu decenii înainte de apariția manifestărilor clinice și oferă cea mai cuprinzătoare hartă a evoluției bolii de-a lungul vieții adulte.”

Borja Ibáñez, director științific al Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares Carlos III și lider de grup la CIBERCV, declară: „Studiul REACT se bazează pe o idee simplă, dar revoluționară: trecerea de la modelul actual, care estimează probabilitatea bolii cardiovasculare pe baza factorilor de risc tradiționali precum tensiunea arterială, colesterolul și fumatul, către o nouă paradigmă în care boala este detectată direct prin imagistică înainte de a provoca simptome. În acest model, intervențiile preventive și tratamentul factorilor de risc ar putea fi ghidate de prezența efectivă a aterosclerozei silențioase, în loc să se bazeze exclusiv pe o estimare indirectă a riscului. Primul pas în acest demers ambițios a fost să determinăm prevalența reală a aterosclerozei silențioase în toate cele trei teritorii vasculare majore și pe parcursul întregii vieți adulte, lucru pe care îl raportăm acum.”

Femeile au avut cea mai accentuată creștere între 40 și 60 de ani

La bărbați, prevalența a început să urce la vârste mai mici. Modelul general observat în cazul lor era cu aproximativ 5-10 ani înaintea celui întâlnit la femei.

În cazul femeilor, cea mai accentuată creștere a fost înregistrată între 40 și 60 de ani, interval care se suprapune în linii mari cu tranziția către menopauză. Cercetătorii consideră că diferențele justifică studierea unor strategii de prevenție adaptate atât sexului, cât și etapei vieții.

Majoritatea participanților cu ateroscleroză în arterele coronare aveau plăci și în arterele carotide sau femurale. Această suprapunere este importantă pentru următoarea etapă a cercetării: arterele carotide și femurale pot fi examinate prin ecografie, o metodă mai simplă, mai rapidă și neinvazivă decât tomografia computerizată utilizată pentru arterele coronare.

Borja Ibáñez spune: „În paradigma pe care o propunem, dispozitivele ecografice portabile, utilizabile de orice cadru medical, vor deveni instrumentul standard pentru screeningul aterosclerozei încă din primele etape ale vieții adulte.”

Deocamdată, screeningul cu ecografie portabilă propus de Ibáñez rămâne o strategie care urmează să fie testată, nu un beneficiu clinic deja demonstrat.

În opinia sa, viitorul prevenției cardiovasculare ar trebui să fie mai precis și mai personalizat.

Borja Ibáñez explică: „Timp de decenii, am estimat riscul cardiovascular folosind factori precum vârsta, tensiunea arterială și colesterolul. Acest studiu arată că putem merge acum un pas mai departe și putem detecta direct boala, înainte să provoace un infarct sau un accident vascular cerebral.”

El adaugă: „Viitorul prevenției cardiovasculare trebuie să fie mai precis și mai personalizat. Dacă identificăm ateroscleroza în stadiile sale incipiente, vom putea interveni mai devreme, vom putea adapta tratamentul mai eficient și vom putea reduce povara bolilor cardiovasculare.”

A doua fază ar urma să testeze prevenția ghidată de imagini

Proiectul REACT este planificat pe durata a 8 ani și are două faze. REACT-DETECT a început în 2024 și a produs rezultatele actuale. REACT-PROTECT este planificată pentru perioada 2027-2032, dacă va primi finanțare.

Novo Nordisk Foundation a acordat până la 23 de milioane de euro pentru prima fază. Proiectul REACT este realizat printr-o colaborare între Rigshospitalet, alte spitale daneze și Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares Carlos III din Spania.

Dacă va fi finanțată, etapa următoare va include un studiu clinic randomizat de amploare. Cercetătorii vor testa dacă prevenția ghidată de imagistică poate încetini sau reduce progresia aterosclerozei în organism și dacă poate preveni infarctul, accidentul vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare mai eficient decât practica actuală.

Pentru Bundgaard, identificarea și tratarea cât mai timpurie a aterosclerozei silențioase sunt esențiale, iar rezultatele susțin studii prospective care să evalueze dacă o strategie preventivă ghidată de imagistică, inclusiv prin folosirea ecografiei portabile, poate îmbunătăți standardele actuale.

Dacă se confirmă, aceasta ar aduce medicina de precizie în cea mai frecventă boală cardiovasculară.

Echipa extinde REACT și în afara Europei.

Borja Ibáñez declară: „REACT își extinde impactul în întreaga lume. Am stabilit colaborări strânse cu India, Singapore, Tanzania și Mexic pentru a valida aceste rezultate în populații din întreaga lume.”

Studiul continuă cercetarea PESA-CNIC-Santander, condusă de Valentin Fuster, director general al Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares Carlos III și participant direct la REACT. În REACT, echipa a coborât vârsta participanților pentru a urmări momentul în care boala începe să apară. Fuster spune că proiectul va testa inclusiv ipoteza potrivit căreia intervenția timpurie ar putea opri progresia și ar putea face posibilă vindecarea bolii.

Valentin Fuster spune: „PESA ne-a arătat că boala aterosclerotică este prezentă la mulți oameni de vârstă mijlocie și este asociată cu tipare de stil de viață. În REACT, am vrut să investigăm cum apare la vârste mult mai tinere.”

Articolul științific, intitulat „Prevalence of Silent Atherosclerosis across Adult Life”, are DOI-ul 10.1056/NEJMoa2609059. Este semnat de Henning Bundgaard, Inés García-Lunar, Klaus F. Kofoed, Rasmus Hasselbalch, Carlos Nicolás Pérez-García, Joakim Bo Kunkel, Frederik Filip Stæger, Fátima Sánchez-Cabo, José J. Fuster, Virginia Mass, Javier Sánchez-González, Maja V. Kragh, Anna K. Ringgaard, Javier Valls-Monzó, Michael Huy Cuong Pham, Ana Devesa, Morten Sejer, Per Sigvardsen, Antonio Quesada, Charlotte Eberhard, Ana García-Álvarez, Lea Marie Pehrson, Álvaro Navarro-Guzmán, Simon Winther, Mathias Sørgaard, Marcos Gámez, Martin Lundsgaard, Cristina Pérez-Herreras, Ruth Frikke-Schmidt, Pedro L. Sánchez, Nikolaj Eldrup, Juan Torres-Macho, Morten Bøttcher, Valentin Fuster, Kasper K. Iversen și Borja Ibáñez.