Douăzeci și două de posturi de asistenți medicali au fost deblocate pentru Spitalul „Marie Curie” din București. Totuși, secția ATI Neonatală funcționează deja la 100% grad de ocupare, în timp ce alte spitale au 10% sau 20%. Această discrepanță indică mai mult decât o problemă de organizare; arată locurile unde se concentrează urgențele și unde părinții ajung uneori prea târziu.

Vineri, 24 iulie, un al doilea bebeluș a murit pe lista de așteptare pentru un loc la ATI Neonatală de la „Marie Curie”. Copilul avea nevoie de o operație și urma să fie transferat la București pentru stabilizare.

La citirea acestor informații, gândul merge la mamele care așteaptă un telefon și la echipele care încearcă să găsească loc acolo unde nu mai este. Pe lista de așteptare se află acum și un nou-născut prematur în stare critică, posibil cu „transpoziție de mari vase”, care riscă să moară în una-două săptămâni dacă nu poate fi preluat pentru diagnostic și tratament.

Deblocarea posturilor și presiunea pe personal

Guvernul a aprobat organizarea de concursuri pentru cele 22 de posturi. Măsura ar permite redeschiderea a cinci paturi ATI închise din lipsă de personal. Comparativ, managerul spitalului a cerut deblocarea a peste 150 de posturi, ceea ce arată o diferență mare.

Aici se află esența problemei. Un loc la ATI nu înseamnă doar un pat liber, ci oameni pregătiți să îngrijească un nou-născut critic, în ture lungi și cu responsabilitate uriașă. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”, spune că o asistentă de la reanimare are un salariu de 4.000 de lei plus un spor de 75%, în timp ce câștigurile unui rigipsar sau macaragiu sunt, după comparația făcută de el, mult mai mari.

„M-am interesat pe șantier cât câștigă un rigipsar și un macaragiu și am văzut că depășesc cu mult salariul asistentei mele de la reanimare, care are spor de 75%. Cine vine pe 4.000 de lei într-o secție de reanimare? Cine este dispus să aibă atâta responsabilitate, să stea 12 ore în picioare? Uneori nici nu beau apă. Evident că nimeni”.

Presiunea nu ține doar de bani, ci și de calitatea personalului care ajunge să lucreze într-o astfel de secție. Același medic a descris un filtru profesional care se subțiază exact unde ar trebui să fie cel mai solid. Potrivit Adevarul, acesta a vorbit despre asistente debutante care vin la examene și iau nota unu sau care nu știu să scrie în limba română, întrebându-se dacă astfel de oameni pot fi puși lângă un copil aflat în stare critică.

Și asistentele din spital spun același lucru, dinspre teren. Violeta Băbeică, asistent medical ATI Chirurgie Cardiovasculară la „Marie Curie”, povestește despre ture suplimentare și despre sprijinul voluntarilor, dar și despre starea pe care o lasă în urmă această improvizație continuă.

„Ne-am folosit de voluntari, am lucrat ture suplimentare. Vin în cascadă toate consecinţele. [Situaţia acum e] De apatie, de frustrare, de nemulţumire, lucrez într-un ATI şi eu. Trist este când un copil nu găseşte într-un spital un loc”.

Dinspre părinți, vorbele sunt și mai greu de dus. Mariana Iftimie, mama unei fetițe operate, a spus că medicii au încercat „până seara să facă loc”, pentru că nu existau locuri disponibile. Când un părinte vede efortul și, în același timp, vede că sistemul nu poate asigura locul de care depinde viața copilului, anxietatea devine o realitate copleșitoare.

Situația la nivel național și soluțiile propuse

Dacă urmărim subiectul ca mame sau ca oameni care vor să înțeleagă ce se schimbă de fapt, detaliul important nu este doar cifra 22. Ea trebuie pusă lângă cele cinci paturi ATI care ar putea fi redeschise și lângă cele peste 150 de posturi cerute de managerul spitalului. Aceasta indică imediat că măsura poate ajuta, dar nu acoperă întreaga nevoie.

Premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu propun redistribuirea personalului din secțiile cu activitate redusă către cele aglomerate, în loc de angajări suplimentare. Într-o secție de ATI neonatală, însă, medicii din spital vorbesc despre lipsa personalului calificat, nu doar despre lipsa de oameni pe schemă.

Contextul este mai larg decât un singur spital. Federația Sanitas susține că deficitul de personal din spitalele din țară depășește 50.000 de posturi, iar niciun județ nu are un deficit mai mic de 10%. Când punem această cifră lângă gradul de ocupare de 100% de la „Marie Curie”, imaginea devine mai clară: urgențele foarte grave ajung să apese pe puține echipe, în foarte puține locuri.

Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”, a spus la Digi24 că actuala deblocare de posturi nu poate închide povestea.

„Și vor mai muri. Evident că nu se rezolvă. Pentru unii e doar statistică. O statistică pentru unii, o necredință pentru alții. Trebuia să spun mai demult și mai clar. Altfel, cum se explică atâția morți pe o listă de așteptare? Eu nu permit să se spună neadevăruri”.